Meta
Realitatea Vâlceană

25 martie, Buna Vestire (Blagoveştenia). Tradiții și superstiții

•De Blagoveştenie este dezlegare la peşte. Este bine să mâncăm peşte, pentru a fi sprinteni şi sănătoşi ca peştele.

La sărbătoarea Bunei Vestire (Blagoveştenia), prăznuită în fiecare an la dată fixă, 25 martie, Biserica Ortodoxă celebrează ziua în care Arhangherul Gavriil i-a vestit Maicii Domnului că-l va naşte pe Fiul lui Dumnezeu.

Pentru Biserica Ortodoxă, praznicul Bunei Vestiri este o zi de mare bucurie. Totodată, Sfintele Scripturi semnalează că, odată cu vestirea adusă Maicii Domnului de Arhangherul Gavriil, începe şi mântuirea oamenilor. În calendarul popular, Blagoveştenia (denumirea slavonă a sărbătorii) este cunoscută sub numele de Ziua Cucului.

Tradiţii pentru spor şi sănătate de Buna Vestire

Se spune că în această zi cucul, pasărea care vesteşte lucruri importante în viaţa oamenilor, cântă pentru prima dată în acel an. Cântecul lui, care va răsuna până la sărbătoarea Sfântului Apostol Petru, îndeplineşte multe misiuni. La sărbătoarea Sf. Petru, când el se îneacă cu orz şi nu mai poate cânta, atunci el se transformă în uliu, până la sărbătoarea Bunei Vestiri din anul următor.
Profeția cucului se împlinea când cine-l asculta împlinea unele condiții
Din vechime, de Buna Vestire, când cucul cântă pentru prima dată în acel an, sătenii se pregăteau pentru acest eveniment. Profeţia lui se împlinea, dacă cel care asculta cântecul său împlinea mai multe condiţii: nu era supărat, flămând şi avea bani în buzunar.

Sărbătoarea este păstrată cu sfinţenie mai ales de femei, pentru că Arhanghelul Gavriil a adus-o Fecioarei Maria. Este mare păcat ca în această zi de sărbătoare cineva să lucreze.

O tradiție care aduce spor și sănătate în gospodărie

În Bucovina şi în multe zone din Muntenia, unele femei se scoală dis de dimineaţă, fac foc în ogradă şi pun în faţa uşii pâine, sare şi apă. Când apa s-a mai încălzit se lasă în acelaşi vas, în ogradă, pentru ca îngerii să-şi potolească setea. În schimb, pâinea şi sarea se dau de pomană unui sărac, cu convingerea că această tradiţie va aduce spor şi sănătate în acea gospodărie.

Se păstrează un vechi obicei pentru alungarea pagubei

În Transilvania, se mai păstrează un vechi obicei care să îndepărteze paguba. De seara, în ajunul sărbătorii, se pregătesc câteva obiecte rituale: o oală cu jar, tămâie, clopoţei şi chibrituri. Cel care se scoală primul în acea familie iese din casă, pune tămâie peste jar şi înconjoară clădirea de trei ori; apoi, afumă vitele, pomii, făcând zgomot cu clopoţeii. Se spune că ritualul îşi propune să alunge paguba, energiile negative şi bolile din perimetrul acelei gospodării.

Ritualuri cu efecte benefice pentru păstrarea energiilor pozitive

Din ziua Bunei Vestiri, femeile din zona rurală adună vreascuri din pădure pe care le păstrează pentru ritualul din Joia Mare. Este un alt obicei, respectat din moşi-strămoşi, cu efecte benefice privind păstrarea energiilor pozitive în casele celor care-l pun în practică.

Tradiții împlinite de apicultori

De Buna Vestire, apicultorii scot stupii afară, dar şi vitele din grajduri şi le lasă să stea la soare, fără să poarte jug. Se împlinește această tradiție pentru ca vitele să fie sănătoase tot anul.

Dacă în ziua praznicului va fi ceaţă, primăvara va fi plăcută, călduroasă şi fără multe zile mohorâte.

Leave a Reply

Photo Gallery

Log in | Copyright @ 2011 Realitatea Vâlceană. Toate drepturile rezervate.