Meta
Realitatea Vâlceană

La Mulţi Ani tuturor ce poartă nume de floare! Duminica Floriilor, între tradiţie şi modernism

• Duminica Floriilor este primul praznic împătesc, cu dată schimbătoare, din cursul anului bisericesc. Floriile este sărbătoarea care ne aminteşte intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi.

Cum Paştele în 2018 se va sărbători în data de 8 aprilie, atunci Floriile le vom sărbători în data de 1 aprilie 2018, cu o săptămână înaintea Paştelui, Sărbătoarea Floriilor este închinată intrării triumfale a Mântuitorului în Ierusalim cât şi tuturor florilor şi altor plante, cultivate sau de leac. Vinerea Floriilor, dinaintea Sâmbetei lui Lazăr, face parte din „Vinerile Scumpe”, laolaltă cu Vinerea Seacă şi Vinerea Crăciunului. Aceste vineri se ţin, în popor, pentru ca oamenii să fie feriţi de arsuri.

Sâmbăta, în toate bisericile ortodoxe, credincioşii poartă în mâini ramuri de salcie sau mâţişori care au fost sfinţite la slujba de dimineaţă, simbolizându-i pe locuitorii Ierusalimului care l-au primit cu bucurie pe Mântuitor. Începând din seara Duminicii de Florii, intrăm în săptămâna Sfânta a Patimilor care va culmina cu Sfânta zi de Joi, când a avut loc Cina cea de taină, şi cu Vinerea Mare, când a fost răstignit Iisus.

„Floriile” reprezintă termenul popular al sărbătorii, amintind de o veche serbare romană de la începutul primăverii – „Floralia“. După slujba de dimineaţă de la biserică, ramurile sfinţite şi binecuvântate de salcie sunt aduse acasă şi se ating cu ele copiii, ca să crească mari şi frumoşi. Sunt păstrate la icoane, la porţi, la grinda casei, pe morminte sau puse într-un loc curat, fiind folosite în decursul anului în gospodărie. Alteori, crenguţele de salcie sfinţite se plantează undeva în grădină. Se spune că ele vindecă animalele bolnave sau aduc o recoltă mai bogată. Cele puse la icoană se păstrează tot anul şi se folosesc ca leac împotriva relelor care ar putea lovi casa şi familia.

Aproximativ 1,5 milioane de români îşi aniversează onomastica de Florii

Pe lângă cei doi Lazări amintiţi în Evanghelii, românii îl serbează şi pe al treilea, care ar fi murit căzând din copac. În această zi se dau de pomană plăcinte celor săraci. Sâmbăta lui Lazăr se mai numeşte şi Moşii de Florii, fetele umblând cu „Lazărul” sau „Lăzărelul”, iar băieţii cu „Salcia”. Femeile şi fetele răsădesc în această zi florile, crezând că le va merge bine, căci e Sâmbăta lui Lazăr şi a Floriilor. Bărbaţii şi flăcăii nu se încumetă la lucru voinicesc, în această sâmbătă, căci e rău de căzătură, deoarece se spune că Lazăr a fost un mare sfânt, care a murit căzând dintr-un arbore.

Dezlegare la peşte, semn de bunăvoinţă

Ca toate sărbătorile creştine, şi cea a Floriilor a fost iniţial o sărbătoare păgână, a ve­ge­taţiei şi a fertilităţii, întâlnită la toate popoarele vechi ale Europei. La romani ziua se numea Floralia, la traci – Vloureites „Înflorirea; Domnia Florilor”, care, tot la ei, era şi un epitet al zeiţei Artemis. Duminicii Floriilor i se mai spune, de români, şi Duminica Florilor şi Staurile Florii ori Staulele Florilor, precum şi Duminica Vlăstarilor sau a Stâlparilor. În ziua de Florii e dezlegare la peşte. Se spune că aşa cum va fi vremea în ziua de Florii, aşa va fi şi în ziua de Paşte.

Redacţia Realitatea Vâlceană urează La Mulţi Ani tuturor vâlcenilor care poartă nume de flori.

Carmen Florentina CĂLIN

Liliana Anemona TĂNASE

Leave a Reply

Photo Gallery

Log in | Copyright @ 2011 Realitatea Vâlceană. Toate drepturile rezervate.