Meta
Realitatea Vâlceană

Realitatea Vâlceană vă recomandă ,,Micul prieten’’ de Donna Tartt

Donna Tartt s-a născut în 1963 în Greenwood, Mississippi.  A studiat la University of Mississippi şi la Bennington College, unde l-a cunoscut pe Brett Easton Ellis. Ulterior acesta o ajută să debuteze în 1992 cu romanul Istoria secretă (Editura Polirom, 2005), care înregistrează un succes fără precedent: primul tiraj se epuizează imediat, romanul rămâne pe lista bestsellerurilor timp de treisprezece săptămâni şi este tradus în peste douăzeci şi cinci de limbi. În 2002 îi apare al doilea roman, ,,Micul prieten’’, care se bucură, la rândul lui, de o primire caldă din partea publicului şi a criticilor. Pe lângă aceste două romane, prozatoarea americană a publicat mai multe povestiri şi eseuri, iar în prezent lucrează la un al treilea roman. Acţiunea romanului este plasată în a doua jumătate a secolului XX, în Sudul tradiţionalist al Americii, într-un orăşel numit Alexandria, unde familiile vechi îşi păstrează încă rangul şi prestigiul de odinioară. Dintr-o astfel de familie se trage şi eroina cărţii, Harriet Dufresnes, o fetiţă energică şi voluntar în vârstă de unsprezece ani. În timpul unei vacanţe de vară Harriet se hotărăşte să descopere cine e vinovat de tragedia ce i-a destrămat familia: moartea fratelui său, Robin, care fusese spânzurat chiar în curtea casei lor în urmă cu un deceniu, când avea doar nouă ani. Convinsă că a descoperit un suspect, Harriet, ajutată de prietenul ei Hely, intră în contact cu o lume tenebroasă, cu traficanţi de droguri, hoţi, escroci şi predicători fanatici, ce îşi pun credinţa la încercare mânuind şerpi veninosi. Naraţiunea se desfăşoară într-un ritm alert, iar lumea descrisă în volum cucereşte prin vitalitate, farmec şi expresivitate. În 2003 romanul Micul prieten a primit premiul WH Smith pentru proză şi a fost selectat pe lista scurtă a finaliştilor pentru Orange Prize for Fiction.

Micuţa Harriet Dufresnes,  din orăşelul american Alexandria, vrea să-l  descopere pe asasinul fratelui ei, Robin. Fetiţa este o justiţiară. Nu-i trece prin minte să-l predea pe asasin autorităţilor;  ea vrea să-l omoare cu mâna ei pe criminal.Gândirea este tipică pentru adolescenţii influenţaţi de cărţile lui R.L. Stevenson. Există mulţi adulţi care au concepţii asemănătoare. De aceea telenovelele au un aşa mare succes de public; pentru acest gen de oameni nu există poliţie, judecători, instituţii ale statului, ci doar personaje şi conflicte. Răzbunarea se produce direct. Dacă cineva ţi-a împuşcat iubita, te duci la el acasă pe la miezul nopţii, cu puşcociul în mână, îl baţi pe umăr şi când a intrat bine în cadru îl împuşti. Adevărul este că Harriet ştia foarte bine de complicităţile dintre poliţişti şi infractori, de parcă ar fi făcut studiu de caz pe comuna Deta sau Stamora Moraviţa. Ea descoperă o reţea de traficanţi de droguri şi merge pe convingerea că aceia erau asasinii. Moartea fratelui ei se produsese cu ani în urmă şi Harriet nu poate găsi probe concrete. Motivaţia ei se bazează numai pe ideea „cine putea să facă asta”. Mai ales că, în oraşul Alexandria din S.U.A., populaţia nu era  numeroasă. Iar localităţile mici nici nu au nevoie de ziare locale. Zvonurile circulă cu o viteză fantastică. Lupta fetei cu cei doi fraţi descreieraţi este dramatică. Cartea reuşeşte să creeze o atmosferă asemănătoare volumelor de aventuri pentru adolescenţi. Deosebirea faţă de acestea este că totul este redat la modul foarte realist. Dacă citeşti ca adult cum D’Artagnan se luptă cu 11 duşmani şi-i învinge pe toţi, nu se poate să nu-ţi spui că întâmplarea este trasă de păr. Dar cartea scrisă de Dona Tartt nu are nimic forţat. În plus, personajele din orăşel sunt descrise astfel încât sunt foarte vii; ele parcă se mişcă în jurul tău; simţi mirosurile şi vezi locurile descrise ca pe un ecran.  Peisajul social al epocii este realizat cu minuţiozitate. Cartea creează o tensiune adecvată subiectului. Dacă o citiţi noaptea târziu şi auziţi vreun zgomot ciudat prin casă veţi tresări speriaţi.Este un mare merit al unui scriitor ca, aşternând nişte cuvinte pe hârtie (sau pe computer), să reuşească să te transpună într-o lume care să te captiveze total. Cartea “Micul prieten” este o realizare scriitoricească de excepţie. (N.S.)

Leave a Reply

Photo Gallery

Log in | Copyright @ 2011 Realitatea Vâlceană. Toate drepturile rezervate.