Șansa sigură a dezvoltării rămâne pe seama fondurilor europene
Proiecții 2013
Pentru perioada 2007-2013, Uniunea Europeană a alocat României 3,6 miliarde euro, prin Fondul Social European, 8,9 miliarde euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională și 6,5 miliarde euro prin Fondul de Coeziune. Din păcate, însă, rata de absorbție abia dacă a atins 15%. Auditurile de anul trecut au scos la iveală că, până în aprilie 2012, anemia capacității administrative și deficiențele în funcționarea sistemului de management și control au constituit principalele frâne în accesarea operativă a fondurilor. Aceleași audituri au mai constatat că, din ianuarie 2009 și până în aprilie 2012, factorii decizionali s-au împotmolit adesea în investiții nefundamentate și cheltuieli nejustificate sau discreționare.
După părerea mea, risipirea pe toate ministerele a autorităților de management a fost din capul locului o soluție greșită. Erau suficiente trei sau patru astfel de autorități și numai pe sectoare de mare absorbție. A doua deficiență s-a rotit în jurul co-finanțării care a produs gestații prelungite în operaționalizarea proiectelor. Din această cauză, de exemplu, există proiecte încă din anii 2008 și 2009 pe Măsurile PNDR 121 (modernizarea exploatațiilor agricole) și 123 (creșterea valorii adăugate a produselor agricole forestiere) la care nici până în prezent nu s-a deschis finanțarea pentru simplul motiv că beneficiarii n-au avut banii necesari de co-finanțare.
Pentru toate întârzierile și metodele neortodoxe în absorbția și folosirea fondurilor comunitare, UE a sancționat România anul trecut cu stoparea integrală a plăților pe mai multe programe. A fost o măsură la grămadă, pe principiul „colhoznicist” – toți pentru unul. De aceea, niciodată n-am să fiu de acord cu sistemul de sancționare folosit anul trecut de Comisia Europeană privind aplicarea generalizată a măsurilor de corecție. Prin blocarea integrală a rambursării fondurilor au fost sacrificați nu numai incompetenții sau cei care au fraudat, ci sute de beneficiari cinstiți. De exemplu, prin blocajul plăților pe POSDRU, cei mai afectați direct n-au avut nicio vină. Mă refer la cei 65.000 șomeri aflați în calificare, 15.000 de inițiatori potențiali de afaceri, 6.500 unități școlare, 830 de întreprinderi sociale etc. Apoi, lezați de măsurile Bruxelles-ului am fost și noi, administrațiile județene chiar dacă nicăieri în motivațiile CE nu apare vreo referire directă despre responsabilitatea șefilor de consilii județene.
În acest an 2013 va trebui să ținem seama de un lucru extrem de important: în actualul context economic european și mondial, atragerea fondurilor comunitare va însemna pentru România marea șansă de a genera o relansare a economiei. Să nu uităm că mai avem la dispoziție fonduri nerambursabile totale de aproape 19 miliarde euro cu care s-ar putea urni bine carul dezvoltării în profil regional sau în domeniile agriculturii, turismului, competitivității economice ș.a.m.d.. Speranța se leagă de măsurile luate în a doua jumătate a anului trecut de guvernul condus de Victor Ponta pe baza cărora a fost simplificată procedura de verificare a cererilor de rambursare, s-a elaborat un manual al benficiarilor de fonduri comunitare și s-a creat o structură funcțională eficientă de verificare a procedurilor în sistemul achizițiilor publice. Prin corecturile aduse anterior de Guvernul Ponta, au fost eliminate riscurile de dezangajare de fonduri la vreunul dintre Programele Europene.
Pe lângă speranțe, am și așteptări. Aștept de la noul Guvern să accelereze parteneriatele între administrațiile publice și firmele de consultanță, înființarea unei linii speciale de contragarantare pentru proiectele de investiții care vizează accesarea de fonduri europene și, nu în ultimul rând, introducerea posibilității de garantare cu bunurile achiziționate care să ușureze co-finanțarea bancară sau, așa cum este cazul în județul Vâlcea, finanțarea bugetară a instituțiilor publice în funcție de performanțele confirmate de către acestea.
Am mare încredere în noul ministru al Ministerului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici care a lucrat foarte mulți ani în sectoare vitale de politici și fonduri europene, a coordonat cu foarte bune rezultate Programul ISPA și a pus pe picioare armonizarea cadrului instituțional privind parteneriatele public-private cu cerințele UE. Noul ministru este, de asemenea, credibil în relația cu Bruxelles, are capacitatea de convingere și știe să impună cele mai potrivite decizii în raport cu autoritățile de management. Ajunși în acest punct, mi-aș mai permite doar o sugestie și anume ca fondurile europene să fie bine drămuite și reorientate către acele axe prioritare unde există posibilități certe de absorbție rapidă și sigură.
Dr.ing Ion Cîlea
Președintele Consiliului Județean Vâlcea
