„Luna plantării arborilor”, din respect pentru „plămânul verde” al planetei
Ca în fiecare an, şi anul acesta, perioada 15 martie-15 aprilie este destinată Lunii plantării arborilor, însă, ceea ce este nou este faptul că anul 2011 este denumit anul internaţional al pădurilor.
Silvicultorii spun că acestă perioadă se extinde, continuând până la sfârşitul primăverii, deoarece la munte, unde stratul de zăpadă se poate menţine şi după 15 aprilie, acţiunile de plantare au loc şi în luna mai.
Este pentru prima dată, de la constituirea ONU, când, luându-se în considerare importanţa şi rolul pădurilor, sunt programate acţiuni şi manifestări la nivel global pe tot cuprinsul unui an dedicate pădurii. Logo-ul „Anul internaţional al pădurilor” transmite tema „Păduri pentru oameni”, accentuându-se rolul central al semenilor în gestionarea durabilă a pădurilor. În logo pădurile, prezentate simbolic de un arbore, constituie habitatul biodiversităţii şi au valori multiple atât pentru mediu, cât şi pentru oameni.
În contextul socio-economic actual, căutarea unor soluţii energetice alternative şi impactul schimbărilor climatice determină reevaluarea şi reconsiderarea ecosistemelor forestiere. Anul internaţional al pădurilor e marcat atât de Organizaţia Naţiunilor Unite cât şi de fiecare ţară integrată, şi, implicit, de România.
„Adunarea Generală a ONU a declarat anul 2011, ca fiind Anul Internaţional al Pădurilor. Prin această iniţiativă se doreşte să se atragă atenţia asupra modalităţilor în care poate fi îmbunătăţită starea de sănătate a zonelor împădurite care acoperă 31% din suprafaţa uscată a pământului. Anul Pădurilor a debutat oficial pe 24 ianuarie cu un forum organizat de ONU. În această perioadă este bine să ne îndreptăm atenţia asupra pădurilor, asupra acestor resurse naturale ce reprezintă plămânul verde al omenirii”, ne-a declarat directorul executiv al Direcţiei Silvice Vâlcea, ing. Ion Oprescu.
Luna Plantării Arborilor este unul din cele mai importante evenimente silvice şi ecologice, reprezentând o modalitate de sensibilizare a publicului şi a factorilor decizionali, cu privire la importanţa pădurilor, a rolului lor esenţial în menţinerea echilibrului ecologic. Această sărbătoare îşi are începuturile încă din anul 1872, când a debutat organizarea sărbătorii sădirii arborilor în SUA, ca o consecinţă firească a accentuării despăduririlor.
Programul naţional „Luna plantării arborilor” nu presupune doar plantarea propriu-zisă a arborilor, ci şi: semănături în solarii şi pepiniere, lucrări de îngrijire a arboretelor tinere, combaterea bolilor şi daunătorilor vegetaţiei forestiere şi acţiuni de curăţire şi igienizare a pădurilor.
Acest eveniment constituie un bun prilej de conştientizare a populaţiei privind binefacerile pădurii, de începere a lucrărilor de regenerare specifice acestei perioade, pentru menţinerea continuităţii pădurii şi cresterea productivitatii ei.
Silvicultorii sărbătoresc luna plantării arborilor prin muncă
Pentru silvicultorii Direcţiei Silvice Vâlcea, Luna Plantării Arborilor înseamnă activităţi specifice, care, în acest an, constau în semănături în solarii, culturi în pepinieră, activităţi de regenerare, împăduriri.
Ce înseamnă natura, ce sunt copacii, iarba şi plantele? Sunt câteva din întrebările pe care ar trebui să ni le punem poate chiar zilnic, căci planeta noastră are tot mai mult de suferit din cauza poluării cauzate de mâna omului. Cu sau fără intenţie, noi ne distrugem propriul mediu.
Natura este foarte importantă pentru fiecare persoană. Ea se găseşte pretutindeni, reprezintă frumuseţea, magia, farmecul Terrei. Din păcate, aceasta prezintă nenumărate „lipsuri”, deoarece pădurile sunt în număr foarte mic din cauza defrişărilor, animalele dispar din cauza vânatului excesiv, apele sunt murdare pentru că lumea „le-a confundat” cu coşurile de gunoi, iar aerul devine tot mai nociv din cauza gazelor toxice produse de uzine sau maşini. Există sute de probleme care pot fi rezolvate mai mult sau mai puţin.
În 2011, Direcţia Silvică Vâlcea are lucrări de regenerare pe 208 hectare, din care 49 hectare sunt destinate împăduririi, iar 159 de hectare pentru regenerare naturală.
„Pentru împădurirea celor 49 de hectare de împăduriri vom folosi 440.000 de puieţi forestieri produşi în pepinirele proprii, iar diferenţa până la două milioane de puieţi a fost redistribuită celorlalte Direcţii Silvice din ţară”, a explicat directorul Ion Oprescu.
Pentru lucrările de regenerare a pădurilor în anul 2011, Direcţia Silvică va cheltui 159.000 lei (aproape 16 miliarde lei vechi), bani proveniţi din fondul de regenerare şi de conservare a pădurilor.
Conducerea Regiei Naţionale a Pădurilor a considerat că e foarte important ca-n „Luna plantării arborilor” atunci când se regenerează suprafeţele în fondul forestier naţional foarte important este să crească suprafeţele cu vegetaţie forestieră şi din afara fondului forestier naţional.
„De aceea s-a hotărât ca fiecare ocol silvic care aparţine Regiei Naţionale a Pădurilor (360 de ocoale) să împădurească câte un hectar cu puieţi în terenuri degradate (teren agricol, păşuni etc). Materialul săditor, în speţă puieţii forestieri, sunt gratuiţi, iar personalul silvic are sarcina de a executa lucrările de împădurire şi de a asigura în viitor asistenţa tehnică necesară până la incheierea stării de masiv. Suprafeţele împădurite vor fi raportate la împăduriri în afara fondului forestier naţional. Astfel că şi noi, cei de la Direcţia Silvică Vâlcea vom împăduri asemenea terenuri, pe o suprafaţă de 11 hectare, pe raza a 12 localităţi. Vom asigura 55.000 de puieţi forestieri”, a explicat Ion Oprescu, directorul executiv al Direcţiei Silvice Vâlcea.
5000 de puieţi de salcâm au fost plantaţi la Costeşti
Şeful Ocolului Silvic de la Romani, ing. Gheorghe Stângaciu ne-a relatat amănunţit despre procedeul de reîmpădurire a terenurilor degradate, iar acum, în 2011, pe un hectar de teren din localitatea Costeşti s-au folosit 5000 de puieţi. „Aici, unde vedeţi, pe-acest teren au fost plantaţi 5000 de puieţi de salcâm aduşi de la Pepiniera Ioneşti din cadrul Direcţiei Silvice Vâlcea. Ne-am încadrat exact în termen ca până la 15 aprilie să fie gata. Mai avem să împrejmuim plantaţia, astfel ca animalele să nu poată să-i deterioreze. Dacă vă uitaţi mai atent, veţi observa că în stânga mai avem o plantaţie tot cu salcâm, lucrare pe care am efactuat-o în 2007. Acum puieţii au crescut, sunt foarte frumoşi ”, a afirmat Gheorghe Stângaciu.
5000 de puieţi de salcâm au fost plantaţi şi la Tomşani
Marţi, 11 aprilie a.c., lucrările de reîmpădurire a terenurilor degradabile de la Tomşani erau în toi. Şi aici, pe un hectar de teren au fost plantaţi 5000 de puieţi de salcâm. Directorul Direcţiei Silvice Vâlcea, Ion Oprescu, a participat alături de personalul silvic la reîmpădurirea terenului cu puieţi de salcâm. Tot astfel de lucrări au mai fost făcute la Valea Mare, Lăcusteni , Fârtăţeşti, Bălceşti, Diculeşti, Sălătrucel, Amărăşti, Roşiile, Băile Olăneşti şi Galicea.
Pădurea ocroteşte pe om şi contribuie la creşterea calităţii vieţii
Un hectar de pădure purifică într-un an 18 milioane metri cubi de aer şi reţine pe frunzele arborilor 80 de tone de praf, funingine, zgură şi alte substanţe nocive. Pădurea este o uriaşă uzină de oxigen, dar şi un important izvor de apă, pentru că, în cursul unui an, un hectar de pădure poate reţine în sol peste 6.000 tone metri cubi de apă, cantitate echivalentă cu consumul anual de apă a 70 de persoane din mediul urban. Pădurea sprijină enorm agricultura prin perdelele sale de protecţie ce asigură sporirea umidităţii atmosferei în zona culturilor agricole. Astfel, pădurile sunt un imens rezervor natural de apă. Reţeaua rădăcinilor unui singur molid de 80 de ani are o lungime de 4 km, a unui fag de aceeaşi vârstă de 20 km. Prin aceasta se asigură stabilitatea mecanică, iar după ce rădăcinile mor şi putrezesc, se crează în sol zeci de mii de canale, prin care circulă apa de infiltraţie. De asemenea, pădurile atenuează inundaţiile, înlăturând formarea torenţilor, eroziunile solului, împiedică formarea râpelor, diminuează şi forţa vânturilor, ajută la înmagazinarea apei în solul cîmpurilor şi măresc astfel recolta de cereale.
Astăzi sunt de neconceput aşezări umane fără parcuri, zone verzi şi păduri care sunt adevărate bariere împotriva poluării aerului cu pulberi şi gaze, a poluării radioactive şi fonice.
În timp ce, la nivel european, suprafaţa împădurită a ţărilor este de 30% şi chiar peste acest procent, România abia dacă ajunge la 26 % . Este momentul să se intervină acum, când încă nu e prea târziu, cu programe de împăduriri viabile şi puse de urgenţă în aplicare.
Ce dă copacul omului?
Reprezintă sursa de viaţă, eliminând oxigen în atmosferă oxigen de care omul are nevoie.
Pe lângă acestea, dacă dispare copacul şi ecosistemul zonei este afectat, adică suferă şi flora suferă şi fauna. Iată cum, indirect, consecinţele negative se produc şi asupra animalelor (îşi schimbă habitatul sau mor ).
Copacul este o sursă de hrană (pomi fructiferi) şi este o sursă de lemn pentru căldură, lemn de prelucrat (mobilă etc). Şi nu în ultimul rând, copacul este cel care desfată ochiul şi relaxează, destinde, ajută omul să-şi găsească o stare de echilibru.
Anemona TĂNASE
Carmen CĂLIN
