21 de copii abandonați de cele care le-au dat viață!
Mame fără inimă!!!
De la începutul anului și până-n prezent, 21 de nou-născuți au fost abandonați imediat după naștere. Numai în luna luna iulie, șapte bebeluși au ajuns în grija asistenților maternali. În majoritatea cazurilor de abandon, specialiștii Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Vâlcea au de-a face cu mame tinere, sub 30 de ani și necăsătorite, unele chiar minore. Mai grav e faptul că multe dintre ele nu sunt la prima faptă.
Anual, reprezentanții DGASPC Vâlcea preiau din spitale peste 40 de bebeluși.
Sărăcia și lipsa educației, principalele cauze ale abandonului
Potrivit constatărilor angajaților DGASPC Vâlcea principalele cauze ale abandonului sunt sărăcia și nivelul scăzut de educație. Lipsa locuinței sau condițiile improprii de locuit constituie alte cauze frecvente ale abandonului. Lipsa educației sexuale, respectiv neutilizarea măsurilor contraceptive și de planing familial, fie din necunoștință, dar de cele mai multe ori din ignoranță, constituie alte cauze ale acestui fenomen.
Copiii abandonați, marcați pe viață
Efectul fenomenului de abandon implică cheltuieli materiale și umane pentru instituționalizare atât pe termen scurt, unii copii fiind integrați de mici în mediul lor familial sau fiind adoptați, dar mai ales pe termen lung. După împlinirea vârstei de 18 ani, acești copii se vor găsi în imposibilitatea de a-și asigura existența. În consecință, aceștia vor încerca să supraviețuiască apelând la activități infracționale, cum ar fi furtul sau prostituția, ca o consecință a traumei pe care o poartă.
Mai multă implicare din partea primăriilor
Pentru scăderea numărului de copii abandonați s-ar impune susținerea serviciile sociale din cadrul primăriilor, care își pot direcționa resursele materiale și serviciile sociale în vederea sprijinirii menținerii copilului în mediul său familial.
Promovarea programelor de planning familial, îmbunătățirea serviciilor din maternități și secțiile de pediatrie, creșterea competențelor profesioniștilor implicați în diferite niveluri de decizie ar putea duce la diminuarea fenomenului. De asemenea, s-ar impune derularea unei campanii de mediatizare la nivel național privind amploarea acestui fenomen, atât pentru sensibilizarea opiniei publice, cât și pentru a trezi interesul autorităților și cetățenilor.
Anemona TĂNASE
