25 octombrie, Ziua Armatei Române sărbătorită la Vâlcea
Moment simbolic în istoria poporului român, înscris în calendarul sărbătorilor noastre de suflet, ziua de 25 Octombrie este Ziua Armatei Române, o zi de glorie şi de cinstire pentru eroismul şi jertfele prin care, de-a lungul vremii, oştirea noastră şi-a îngemanat faptele de arme cu soarta neamului românesc, îndeplinindu-şi misiunea nobilă de a apăra unitatea naţională şi integritatea teritorială a statului român. La 25 octombrie 1944, glorioasa armată română elibera ultima localitate românească de sub ocupaţie străină. Prin lupte grele şi sângeroase şi fapte de eroism, armata română a reintregit Transilvania străbună, leaganul naţiunii şi civilizaţiei româneşti, din al cărui trup fusese răpită partea de nord-vest prin odiosul dictat de la Viena.
• Intonarea Imnului de Stat al României şi oficierea unei slujbe religioase, săvârşită de un sobor de preoţi şi diaconi din partea Arhiepiscopiei Râmnicului
La sărbătoarea militar-religioasă desfăşurată în cinstea Zilei Armatei au participat, alături de militarii râmniceni, preoţi, reprezentanţi ai administraţiei publice locale, centrale şi ai principalelor instituţii publice, şi veterani de război.
Prefectul Ungureanu: „Cinste ostaşilor români care şi-au făcut datoria faţă de ţară chiar cu jertfa supremă!”
În discursul să, prefectul Petre Ungureanu a afirmat: „E zi de sărbatoare astăzi pentru toţi cei care poartă uniforma armatei României. Ei sunt sărbătoriţii zilei. Iar noi, ceilalţi, celebrăm instituţia care ne apără graniţele şi care onorează angajamentele ţării noastre în teatrele de operaţiuni externe. Armata română s-a dovedit la înălţime în cadrul forţelor NATO, iar ostaşii români şi-au făcut datoria până la jertfa supremă. Cinste lor! Independenţa, integritatea şi suveranitatea ţării au fost ţelurile pentru care înaintaşii noştri au trecut la arme, iar faptele lor ne-au construit istoria de care suntem atât de mândri. Eroilor neamului nu le mai putem mulţumi astăzi. Printre cei sărbătoriţi se află şi militarii vâlceni. Am asistat personal la desfăşurarea exercitiului multinaţional Tisa 2011 şi am putut vedea cât de apreciaţi au fost de către comandantul trupelor terestre NATO în Europa. Îi felicit pe militari şi pe comandanţii lor pentru modul în care au reprezentat judeţul Vâlcea şi le urez La Mulţi Ani de Ziua Armatei Române.”
Romeo Rădulescu a subliniat în discursul său succesele militare şi voinţa fermă a ostaşilor români:
„În urmă cu 67 de ani armata română elibera de sub ocupaţie străină ultimele zone din nordul ţării, finalizând cu succes campania de alungare a naziştilor de pe teritoriul naţional. Jertfa de sânge a acestor succese militare a fost uriaşă, dovedind voinţa fermă a ostaşilor români de a-şi vedea ţara, iar mai apoi şi alte naţiuni europene, eliberate de sub ocupaţie străină. Armata română este, alături de Biserică, unul dintre cele mai importante repere morale naţionale. Mai mult decât atât, oştirea ţării reprezintă o garanţie de stabilitate, de siguranţă, de drum ascendent pentru întreg poporul român, într-o societate condusă după valorile democratice occidentale”, a afirmat primarul Rădulescu.
În discursul său, preşedintele Consiliului Judeţean Ion Cîlea a pus accent pe tezaurul faptelor de bărbăţie şi de jertfă naţională a eroilor români: „Sărbătorim 67 de ani de când armata română a eliberat ultima palmă de pământ din trupul ţării cotropite până la acea dată de ocupanţii hortysto-fascişti. Atunci, în glorioasa zi de 25 octombrie 1944, armata româna a desăvârşit eliberarea celor 43.492 de kilometri pătraţi răpiţi prin Dictatul de la Viena. Această zi glorioasă a rămas întipărită în sufletele românilor ca bornă istorică şi ca una dintre cele mai importante zile care merită să fie dedicată sărbătoririi armatei şi a celor care au fost şi sunt în slujba ei. După 17 zile de încleştări sângeroase, în dimineaţa de 25 octombrie 1944, oştirea română, care ajunsese la porţile oraşului Carei, a dat bătălia decisivă, ridicând jertfa supremă la 58.000 de vieţi. În acea ultimă încleştare, armata a dat cea mai puternică strălucire sentimentelor şi idealurilor naţionale de unitate, independenţă, suveranitate şi integritate teritorială. Istoria acelor momente dramatice ne spune că, la eliberarea ultimei brazde de pământ, au participat numai unităţi militare româneşti. Strategia cruntei bătalii de la Carei a stabilit ca în lupta decisivă să intre câte o unitate din fiecare regiune istorică, respectiv din Moldova, Muntenia, Dobrogea şi Transilvania, fapt ce ne dă dreptul şi mândria să spunem că ţara întreagă s-a eliberat pe sine însăşi. În tezaurul faptelor de bărbăţie şi de jertfă naţională, eroii au locul lor binemeritat, iar numele lor îl găsim pe monumentele ctitorite. Lor, urmaşilor noştri din armata română, le urez cu toată fiinţa glorie veşnică şi mulţi ani cu pace. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”
După depunerea coroanelor de flori şi alocuţiuni, manifestările s-au încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare şi prezentarea onorului.
Carmen CĂLIN
