7 ianuarie, Sfântul Ioan Botezătorul. Istoria acestei zile. La Mulți Ani tuturor sărbătoriţilor!

• Aproape 2.000.000 de români își aniversează onomastica de Sfântul Ioan. Ioan este un nume iudaic: “Iohanan” prescurtare din “Iehohanan” şi înseamnă “Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte mulţi români poartă numele de Ion (forma neaoşă), Ioan sau Ioana, fie ca atare, fie în diferite variante: Ionel, Nelu, Ionică, Nica, Ionuţ, Onuţ, Ionela, Nela, Ionică sau Oana, alcătuind cea mai bogată familie onomastică din România!

În fiecare an, în data de 7 ianuarie, a doua zi după Bobotează, credincioșii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului Iisus, proorocul care L-a botezat pe fiul lui Dumnezeu în râul Iordan. Sfântul Ioan este ultimul profet de seamă din Vechiul Testament și el face trecerea spre etapa Noului Testament. Din sfintele evanghelii aflăm că Sfântul Ioan a predicat doar pe malul acestui râu și pe cei care veneau aici îi îndemna la pocăinţă şi să se boteze pentru iertarea păcatelor.

Istoria sărbătorii
Ioan s-a născut în familia preotului Zaharia.

Ioan s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia, ca rod al rugăciunilor și postului împlinite de părinții săi: Zaharia și Elisabeta. Deşi erau drepţi în faţa lui Dumnezeu, preotul Zaharia și soția sa Elisabeta nu aveau copii până la bătrâneţe, iar la poporul evreu, era un mare blestem pentru familiile care nu aveau urmaşi. De aceea, deseori, nici jertfele acestor familii nu erau primite la Templu. Totuși, preotul Zaharia nu şi-a pierdut speranţa; el se ruga insistent împreună cu soţia sa la Dumnezeu să le binecuvânteze viaţa cu un copil.

Arhanghelul Gavriil i-a vestit preotului Zaharia că va avea un copil
După rugăciunile insistente, vestea referitoarea la naşterea unui fiu, atât de dorit, i-a fost adusă preotului Zaharia de Arhanghelul Gavriil, când acesta slujea în Templu. Atunci, Arhanghelul Gavriil i-a vestit preotului că Dumnezeu îi va dărui un prunc care se va numi Ioan. Totuși, preotul Zaharia n-a crezut că dorința lui se va împlini în curând. De aceea, necredința lui a fost pedepsită temporar de Dumnezeu: el a rămas mut până la naşterea fiului său.

Pustia a fost cea mai înaltă școală duhovnicească pentru Ioan
Evangheliile menţionează că , înainte de naşterea sa, Ioan a fost ales de Dumnezeu şi vestit de prooroci ca, din fragedă pruncie, să sufere, să trăiască în munţi, în linişte, în post şi în singurătate. Pustia a fost pentru Ioan cea mai înaltă şcoală de formare duhovnicească şi l-a pregătit pentru a fi Prooroc şi Înaintemergator, propovăduitor al pocăinţei şi botezător al lui Hristos.

”Iisus este mielul lui Dumnezeu” , spunea Ioan în fața mulțimii
Iisus a venit la râul Iordan şi i-a cerut Sfântului Ioan să fie botezat. Văzându-L, Botezătorul a zis către mulţime: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii. Acesta este cel despre Care eu am zis: După mine vine un bărbat Care a fost înainte de mine, fiindcă mai înainte de mine era. Şi eu nu-L ştiam; dar ca să fie arătat lui Israel, de aceea am venit eu, botezând cu apă ”(Ioan 1, 29-31).

Ioan a propovăduit pocăinţa în pustie
După Botezul Domnului, Dumnezeu l-a trimis pe Ioan să-L propovaduiasca pe Mesia, să propovăduiască pocăinţa în pustie şi nu în Ierusalim, în mijlocul mulţimii. În acest fel, când oamenii veneau de bunăvoie în pustie să-l asculte pe Ioan şi să-i urmeze învăţătura, atunci pocăinţa lor era de bunăvoie , iar roadele au fost mai bogate, spun sfinţii părinţi.

Ioan a înţeles existenţa Sfintei Treimi
Sfântul Ioan Botezătorul a avut marea bucurie de a vedea pentru prima dată Duhul Sfânt, ca pe un porumbel coborându-se peste fiul lui Dumnezeu. Şi mai mult decât atât, Ioan a înţeles existenţa Sfintei Treimi: ” Să ne botezăm pentru că Sfânta Treime este cea care ne-a arătat schimbarea, sfinţirea şi restaurarea lumii. Nu numai Hristos a fost cel care a participat la această lucrare, ci şi Duhul Sfânt şi Tatăl care L-a arătat lumii pe fiul său. Iisus s-a botezat, pentru ca noi să ne botezăm”.

Ioan era un model de pocăinţă şi de puritate
Sfântul Ioan era un model de pocăinţă, de înfrânare şi de puritate, un predicator ascet care a activat în preajma Iordanului. În predicile sale, Ioan a pledat pentru pocăinţă şi nu l-a scutit de critici nici pe regele Irod Antipa, pentru adulterul cu Irodiada, soţia fratelui său vitreg, Filip.
Moartea Sfântului Ioan Botezătorul

Din Evanghelie cunoaştem că Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei de naştere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemniţat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului ca răsplată.

Sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul

Biserica a închinat lui Ioan şase sărbători: zămislirea lui (23 septembrie), naşterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima şi a doua aflare a capului lui (24 februarie) şi a treia aflare a capului său (25 mai).
Tradiţii şi obiceiuri populare

În trecut de Sfântul Ioan avea loc Torontoiul sau Iordănitul femeilor, un ritual din care s-a mai păstrat doar ospăţul final, ospăţ ce încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă. Iordanitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu să le stropească şi apoi făceau o masă comună.
Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.
Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.
Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.
Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.
Se spune conform tradiției populare că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.
La mulţi ani tuturor celor ce poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul!