„Cocoşul de Hurez” a „intrat” în Europa

În acest an, târgul ceramicii populare Cocoşul de Hurez a fost deschis chiar de Ziua Copilului, pe 1 iunie. Ajuns la cea de-a XLII-a ediţie, târgul ceramicii s-a desfăşurat, ca de obicei, în satul de vacanţă “Stejari”- Horezu. Scopul activităţii a fost evaluarea producţiei de ceramică a meşterilor participanţi şi selecţia lucrărilor pentru concursul de creaţie “Cocoşul de Hurez” 2012. Vizitatorii au fost încântaţi însă nu doar de diversitatea ceramicii prezentate, ci au putut asculta şi un concert deosebit de muzică folk cu Ducu Bertzi şi Ionica Marinescu. Deschiderea oficială a târgului a avut loc sâmbătă, 2 iunie, în program fiind şi degustarea produselor tradiţionale de Horezu. Pentru prima dată, la Horezu au fost prezenţi reprezentanţi ai unor meşteri olari din 10 ţări, care au expus produsele lor. Ca în fiecare an, primarul oraşului, în calitate de preşedinte al comitetului de organizare a evenimentului, împreună cu diferiţi sponsori şi cu ajutorul unor personalităţi locale şi judeţene, s-a ocupat de mulţumirea participanţilor. Nu au lipsit noul prefect de Vâlcea, dar şi ministrul Turismului, însoţit de deputaţi şi senatori, dar şi de preşedintele Senatului, Vasile Blaga. La această ediţie au fost invitaţi să participe meşteri olari din mai multe judeţe ale ţării şi din Bulgaria, Franţa, Grecia, Italia, Moldova, Serbia, Spania, Ucraina şi Ungaria.

Primarul oraşului Horezu, Constantin Niţu, afirmă că „meşteşug popular cu rădăcini adânci pe aceste meleaguri, olăritul a devenit emblema localităţii noastre, tradiţia care face cunoscut oraşul Horezu în ţară şi peste hotare. Evenimentul a reunit, ca de fiecare dată, în cadrul natural al platoului <<Stejari>> meşteri ceramişti de pe tot cuprinsul ţării şi din străinătate. Este pentru prima oară când organizăm o ediţie internaţională a acestui târg. La manifestare participă meşteri ceramişti din renumite centre de ceramică din România, dar şi ceramişti şi reprezentanţi ai organizaţiilor naţionale de ceramică din Bulgaria, Franţa, Grecia, Italia, R. Moldova, Serbia, Spania, Ucraina şi Ungaria.”, a spus primarul Constantin Niţu. A fost un eveniment deosebit, chiar dacă au răspuns mai puţin ceramişti români invitaţiei decât de obicei, mai ales că organizaţia internaţională UNESCO a acceptat să includă în patrimoniu şi Ceramica de Horezu. Asta înseamnă că celebrele vase de lut pictate de mână în cele mai neobişnuite forme şi culori vor fi protejate în aşa fel încât să nu dispară.

,,Povestea Târgului de ceramică ,,Cocoșul de Hurez” incepe în vara anului 1971 pe malul batrânului Alutus, atunci când organizatorii Festivalului de folclor ,,Cântecele Oltului” au avut harul să adauge la această sărbatoare a cântecului, jocului și portului popular, sărbătoarea lutului, a lutului care prinde viață în mâinile fermecate ale meșterilor olari.

Începând cu 1974 (a IV-a editie), Târgul este așezat în vatra lui firească, la Horezu, locul unde se desfășoară – Parcul de la stejarii seculari – oferind fiecărui participant spații pentru a-și expune lucrările. Prin invitarea la târg a olarilor din celelalte centre românesti, maghiare si săsești, se realizează o foarte buna viziune de ansamblu a olaritului contemporan.

Galeria de artă populară contemporană, ce funcționează în sălile Casei de Cultură “Constantin Brâncoveanu” din Horezu, acumulează an de an “recolta valorică”, constituindu-se, asemenea Târgului, într-o corabie salvatoare a unui mesteșug multimilenar.

 

Prezentarea pe scurt a Târgului de ceramică ,,Cocoșul de Hurez” este aproape imposibilă, deoarece nu este de ajuns să spunem că este cel mai reprezentativ si nu este suficient să spunem ca este cel mai frumos, pentru că el, în timp, a devenit o adevarată “Academie a olarilor”, a precizat primarul orașului Horezu, Constantin Nițu.

TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNESTI

Cadrul de dezvoltare al acestui remarcabil fenomen, ceramica de Hurezi, şi locul de desfăşurare a Târgului nu sunt întâmplatoare.

Vecinatatea unor importante nuclee de cultura si civilizatie româneasca – manastirile Arnota, Bistrita si Hurezi – si-au pus o amprenta clara asupra creatiei artistice populare (sa nu uitam ca, de-a lungul timpului, comunitatea de olari de la Horezu a fost antrenata nu numai în realizarea de vase ceramice destinate trebuintelor specifice gospodariei taranesti, ci si unor nevoi ecleziastice si chiar princiare).

Astfel, aceste monumente ale istoriei si culturii românesti si europene au transmis stravechiului mestesug traditia si perenitatea lor.

Pentru o receptare corecta a dimensiunii olaritului românesc, vizitatorul si amatorul de ceramica populara au la dispozitie un exceptional reper istoric al mestesugului, Galeria de Arta Populara Contemporana de la Horezu, care prezinta, dupa trei decenii de la înfiintare, câteva mii de exponate unicat preponderent ceramica, din cele mai reprezentative centre de olarit din România.

La fiecare editie se adauga noi obiecte , donate de participantii la Târg, actualizându-se astfel an de an tabloul evolutei ceramicii românesti, mutatiile ce s-au produs în tehnica de prelucrare a lutului, diversificarea formelor, a motivelor si nu în utimul rând evolutia personalitatii artistilor.

Astazi, Casa de Cultura Horezu adaposteste într-un spatiu adecvat o colectie permanenta de arta populara contemporana de mari proportii.

Anemona TĂNASE