A început Postul Crăciunului
Postul Crăciunului, care ține până în ziua de Ajun a Crăciunului, 24 decembrie inclusiv (zi de post aspru), a început, în Biserica Ortodoxă, miercuri, 14 noiembrie.
Postul Crăciunului amintește de postul îndelungat al patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, în așteptarea venirii lui Mesia – Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul (cele 10 porunci), scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.
Tradiții, obiceiuri și superstiții în postul Crăciunului
Postul Crăciunului, durează 40 de zile, fiind unul lung și greu.
Tradiția ne spune despre postul Crăciunului că ar fi fost poruncit de Maica Domnului bătrânului Crăciun, fiindcă tăiase mâinile bătrânei Crăciunoaie, nevasta sa, care moșise pe Maica Domunului.
Postul Crăciunului se ține în cinstea Fecioarei Maria, care fugea și se acundea de rușine că se simțea fără vină grea, cu Mântuitorul Hristos. De asemenea, postul Crăciunului este considerat de Biserica Ortodoxă o pregătire a credincioșilor pentru bucuria sărbătorii Nașterii Mântuitorului.
Conform tradiției, în duminica de Lăsata Secului creștinii petrec în familie, desfătându-se cu mâncăruri din cele mai alese, după care în prima zi a postului Crăciunului vor începe ritualurile de purificare și vor spune rugăciuni pentru iertarea păcatelor.
La începutul postului se realizează și ofrandele rituale, dedicate, mai ales, păsărilor cerului.
Un vechi obicei ne spune că de Lăsatul Secului trebuie strânse toate oasele și resturile de mâncare într-o față de masă, iar a doua zi trebuie aruncate afară spre răsărit, spunându-se următoarele cuvinte: „Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Acest obicei se practică deoarece se crede că vrăbiile, mai ales, nu vor strica ogoarele.
În postul Crăciunului se realizează și practici de magie premaritală sau chiar practici oculare, astfel fetele nemăritate trebuie să adune câte o surcină în fiecare zi a postului, iar în Ajunul Crăciunului vor fierbe crupe fără sare. Aceste crupe după ce sunt fierte le vor pune pe masă pentru ca seara venind umbra ursitorului lor, pe cahlă, să aibă ce ospăta.
Totodată se obișnuiește ca la intrarea în postul Crăciunului, mai exact după Lăsatul Secului, toate oalele să fie puse cu gura în jos , pentru ca cei ai casei să fie feriți de orice pagubă sau boală.
O superstiție a postului Crăciunului ne spune că dacă în postul Crăciunului e vreme moale, atunci primăvara vor fi multe ploi.
În postul Crăciunului vor începe și șezătorile, unde femeile, dar și fetele tinere, se vor întâlni pentru lucru, în același timp combinând munca cu distracția, fiindcă în cadrul șezătorilor se vor derula și numeroase obiceiuri cu carater distractiv.
Postul Crăciunului este deosebit de important în religia ortodoxă, deoarece ne pregătește, pe noi creștinii, pentru primirea cum se cuvine a Mântuitorului Iisus. De asemenea, postul este de folos atât pentru suflet cât și pentru trup, fiindcă întărește trupul, pe de o parte, iar pe de altă parte, ușurează și curăță sufletul. Cu alte cuvinte: „Păstrează sănătatea trupului și dă aripi sufletului”!
