Apa – element vital pentru viitorul vieții pe pământ
Gospodărirea apelor – o provocare pentru viitor (II)
Dacă în articolul precedent pe această temă am tratat apa ca factor de risc în producerea unor calamități naturale de genul inundațiilor, de astădată voi privi aceeași apă ca element vital al vieții. Nu întâmpător se spune nu numai la noi, ci pe toate meridianele lumii că „cine investește azi în ape, acela are viitor”.
Cu aproape trei ani în urmă, la cel de-al V-lea Forum Mondial al Apei găzduit de Istambul, personalități și reprezentanți de frunte ai comunităților internaționale au supus unor atente dezbateri teme de o gravă acuitate legate de criza tot mai amenințătoare a apei pe glob. De pe acel postament al discuțiilor prognozabile s-a încercat să se găsească soluții la noile provocări datorate schimbărilor climatice de pe mapamond.
Dificultățile tot mai mari în asigurarea resurselor de apă au depășit deja granițele unor țări și zone geografice continentale. Tocmai din acest motiv, Consiliul Mondial al Apei și-a concentrat tirul acțiunilor sub deviza globalizată „Ape transfrontaliere – oportunități comune”. Această nouă optică își are temeiul pe faptul că omenirea asistă tot mai îngrijorată la modificările ecosistemelor zonale, precum și la intensificarea unor fenomene extreme cu influențe periculoase asupra nivelului și calității apelor internaționale.
O primă problemă majoră de mediu constă în efectele cauzate de poluarea sistematică a apelor, fenomen care cunoaște o îngrijorătoare expansiune și în țara noastră. Îmi amintesc de un studiu al Institutului de Cercetare a Calității Vieții din care a reieșit că în România se manifestă serioase carențe în ceea ce privește educarea populației în scopul adoptării unui comportament adecvat față de apă. Concret, s-a concluzionat că 42% dintre locuitorii orașelor se află la baza poluării apelor, iar un procent la fel de important a revenit legislației incomplete, precum și instituțiilor publice cu atribuțiuni în domeniu care nu aplică corect legile. Problema nu este deloc de neglijat, având în vedere că, la nivelul țării noastre, aproape 80% din apa uzată se întoarce în natură fără o epurare prealabilă. După știința mea, Ministerul Mediului și Pădurilor are în derulare 9 proiecte de mare anvergură în valoare totală de 930 milioane euro, dar niciunul nu intersectează și județul Vâlcea. În aceste condiții, conștientizarea populației asupra păstrării curate a apelor rămâne un factor de stringentă actualitate.
Sub egida Comitetului de Bazin Hidrografic Olt, în Vâlcea, ca și în celelalte județe străbătute de acest râu, sunt organizate numeroase și variate acțiuni de informare și consultare a autorităților publice locale și marilor utilizatori de apă. La rândul ei, Administrația Bazinală a dat contur unui Program de măsuri în concordanță cu legislația de mediu care insertează problemele principale privind gospodărirea apelor din Bazinul hidrografic al Oltului. Este nevoie, însă, ca, pentru o bună gestionare, să sporească preocupările pentru identificarea exactă a surselor punctiforme de poluare provenite din epurări superficiale, deversări de ape uzate fără o prealabilă neutralizare chimică și biologică, precum și pentru protejarea apelor subterane și de suprafață. Sunt chestiuni extrem de importante, având în vedere că ABA Olt gestionează o imensă arie hidrografică ce se întinde pe mai bine de 24000 kmp și cu o lungime a cursurilor de apă afluiate în Olt de 9974 km. Din acest perimetru câteva milioane de oameni din 245 localități își asigură necesarul zilnic de apă.
Am adus aceste cifre în atenție convins fiind că ele vor da anvergura și amplitudinea necesare la analiza anuală de bilanț pe care o va găzdui municipiul Râmnicu Vâlcea în cursul zilei de luni, 17 decembrie, acțiune care va trebui să dea multe răspunsuri și soluții în domeniul gospodăririi apelor.
Dr.ing Ion Cîlea
Președintele Consiliului Județean Vâlcea
