Apa – un atacant imprevizibil
Gospodărirea apelor - o provocare pentru viitor
La 28 noiembrie a.c. s-a împlinit un an de când, printr-un memoriu, (nr. 14.226), am cerut Administrației Naționale „Apele Române” să dispună măsurile necesare pentru cuprinderea în programul lucrărilor de regularizare a cursurilor de apă și obiectivele din județul Vâlcea pe care le-am identificat și nominalizat în anexa atașată la memoriul respectiv. Din păcate, vremea a trecut fără ca, până la ora actuală să primesc vreun răspuns. Este foarte adevărat că trebuie fonduri uriașe de investiții pentru executarea unor ample lucrări de regularizare, consolidări de maluri, recalibrări de albii, ziduri de sprijin, praguri de fund, diguri de dirijare, canale de deviere și încă multe altele pentru ca localitățile din vecinătatea celor 56 cursuri de ape din Vâlcea să fie ferite de furia apelor în cazul unor inundații.
În limitele competențelor și atribuțiilor, Consiliul Județean și administrațiile publice locale au intervenit în 40 de zone (Muereasca, Berbești, Pesceana sunt numai câteva exemple) atât pentru regularizarea scurgerilor de pe versanți și stingerea formațiunilor torențiale, cât și pentru alte amenajări pe structura îmbunătățirilor funciare. Toate aceste lucrări ne-au costat foarte mulți bani în condițiile în care nici autoritățile județene, nici cele locale nu dispun de forța financiară necesară. Din aceste motive nu s-a putut interveni pentru corecții de anvergură în vecinătatea unor albii de ape cum sunt Urșani și Luncavăț pe zona Horezu, Valea Satului și Iazul Morii la Călimănești, Otăsău la Bărbătești și Frâncești, Sasca Mare la Milcoiu, Trepteanca și Stăneasca la Olanu și încă foarte multe alte puncte nevralgice cu risc major în momente de precipitații abundente.
Aceste probleme nu sunt caracteristice doar județului Vâlcea, ele trebuie privite într-un context mult mai larg, la nivel național, tocmai pentru că înfrastructura anti-inundații din România continuă să fie extrem de vulnerabilă. Vreau să fiu bine înțeles că mă axez pe astfel de chestiuni speciale nu întâmplător, eu fiind pe un teren pe care îl cunosc foarte bine. Am lucrat mulți ani în sistemul de îmbunătățiri funciare și, de pe această poziție, îmi permit să ating astfel de teme.
Mi-aș dori ca analiza pe bază de bilanț anual pe care urmează s-o facă Administrația Bazinală a Apelor Olt la începutul săptămânii viitoare, să nu se cantoneze pe simpla ilustrare a unor kilometri de regularizări, amenajări și consolidări de albii. Foarte mult aș vrea ca specialiștii și ceilalți membri ai Comitetului de Bazin Olt să dea tonul unor discuții cu bătaie națională care să ofere idei pentru închegarea unei strategii pe termen mediu și lung. Nu trebuie să redescoperim acum roata. Soluții se pot prelua și din moștenirea științifică pe care au lăsat-o în acest domeniu savanții români Anghel Saligni și Grigore Antipa, preocupați și ei, la vremea lor, de pericolul și efectele dezastruoase ale inundațiilor. De altfel trebuie subliniat că soluțiile acestor savanți români, mai ales în ceea ce privește sistemele de îndiguiri sau construcția de poldere au dat idei și au fost agreate și prin Directiva nr. 60/2007 a Parlamentului European privind managementul riscului de inundații care, la articolul 14 stipulează : “Statele membre să acorde râurilor mai mult spațiu și redarea, acolo unde este posibil, a zonelor altădată inundabile”.
Evenimentul care va avea loc la începutul săptămânii viitoare în organizarea Comitetului Bazinal Olt este, cel puțin pentru mine, o provocare de a mai aborda și alte probleme tematice pe zona gospodăririi apelor într-un viitor articol.
Dr. ing. ION CÎLEA
Președintele Consiliului Județean Vâlcea
