Şansa sigură a dezvoltării rămâne pe seama fondurilor europene
Pentru perioada 2007-2013, Uniunea Europeană a alocat României 3,6 miliarde euro, prin Fondul Social European, 8,9 miliarde euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi 6,5 miliarde euro prin Fondul de Coeziune. Din păcate, însă, rata de absorbţie abia dacă a atins 15%. Auditurile de anul trecut au scos la iveală că, până în aprilie 2012, anemia capacităţii administrative şi deficienţele în funcţionarea sistemului de management şi control au constituit principalele frâne în accesarea operativă a fondurilor. Aceleaşi audituri au mai constatat că, din ianuarie 2009 şi până în aprilie 2012, factorii decizionali s-au împotmolit adesea în investiţii nefundamentate şi cheltuieli nejustificate sau discreţionare.
După părerea mea, risipirea pe toate ministerele a autorităţilor de management a fost din capul locului o soluţie greşită. Erau suficiente trei sau patru astfel de autorităţi şi numai pe sectoare de mare absorbţie. A doua deficienţă s-a rotit în jurul co-finanţării care a produs gestaţii prelungite în operaţionalizarea proiectelor. Din această cauză, de exemplu, există proiecte încă din anii 2008 şi 2009 pe Măsurile PNDR 121 (modernizarea exploataţiilor agricole) şi 123 (creşterea valorii adăugate a produselor agricole forestiere) la care nici până în prezent nu s-a deschis finanţarea pentru simplul motiv că beneficiarii n-au avut banii necesari de co-finanţare.
Pentru toate întârzierile şi metodele neortodoxe în absorbţia şi folosirea fondurilor comunitare, UE a sancţionat România anul trecut cu stoparea integrală a plăţilor pe mai multe programe. A fost o măsură la grămadă, pe principiul „colhoznicist” – toţi pentru unul. De aceea, niciodată n-am să fiu de acord cu sistemul de sancţionare folosit anul trecut de Comisia Europeană privind aplicarea generalizată a măsurilor de corecţie. Prin blocarea integrală a rambursării fondurilor au fost sacrificaţi nu numai incompetenţii sau cei care au fraudat, ci sute de beneficiari cinstiţi. De exemplu, prin blocajul plăţilor pe POSDRU, cei mai afectaţi direct n-au avut nicio vină. Mă refer la cei 65.000 şomeri aflaţi în calificare, 15.000 de iniţiatori potenţiali de afaceri, 6.500 unităţi şcolare, 830 de întreprinderi sociale etc. Apoi, lezaţi de măsurile Bruxelles-ului am fost şi noi, administraţiile judeţene chiar dacă nicăieri în motivaţiile CE nu apare vreo referire directă despre responsabilitatea şefilor de consilii judeţene.
În acest an 2013 va trebui să ţinem seama de un lucru extrem de important: în actualul context economic european şi mondial, atragerea fondurilor comunitare va însemna pentru România marea şansă de a genera o relansare a economiei. Să nu uităm că mai avem la dispoziţie fonduri nerambursabile totale de aproape 19 miliarde euro cu care s-ar putea urni bine carul dezvoltării în profil regional sau în domeniile agriculturii, turismului, competitivităţii economice ş.a.m.d.. Speranţa se leagă de măsurile luate în a doua jumătate a anului trecut de guvernul condus de Victor Ponta pe baza cărora a fost simplificată procedura de verificare a cererilor de rambursare, s-a elaborat un manual al benficiarilor de fonduri comunitare şi s-a creat o structură funcţională eficientă de verificare a procedurilor în sistemul achiziţiilor publice. Prin corecturile aduse anterior de Guvernul Ponta, au fost eliminate riscurile de dezangajare de fonduri la vreunul dintre Programele Europene.
Pe lângă speranţe, am şi aşteptări. Aştept de la noul Guvern să accelereze parteneriatele între administraţiile publice şi firmele de consultanţă, înfiinţarea unei linii speciale de contragarantare pentru proiectele de investiţii care vizează accesarea de fonduri europene şi, nu în ultimul rând, introducerea posibilităţii de garantare cu bunurile achiziţionate care să uşureze co-finanţarea bancară sau, aşa cum este cazul în judeţul Vâlcea, finanţarea bugetară a instituţiilor publice în funcţie de performanţele confirmate de către acestea.
Am mare încredere în noul ministru al Ministerului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici care a lucrat foarte mulţi ani în sectoare vitale de politici şi fonduri europene, a coordonat cu foarte bune rezultate Programul ISPA şi a pus pe picioare armonizarea cadrului instituţional privind parteneriatele public-private cu cerinţele UE. Noul ministru este, de asemenea, credibil în relaţia cu Bruxelles, are capacitatea de convingere şi ştie să impună cele mai potrivite decizii în raport cu autorităţile de management. Ajunşi în acest punct, mi-aş mai permite doar o sugestie şi anume ca fondurile europene să fie bine drămuite şi reorientate către acele axe prioritare unde există posibilităţi certe de absorbţie rapidă şi sigură.
Dr.ing ION CÎLEA
Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea
