Topul celor mai bogate judeţe: Cine a scăpat de criză şi cum
Două judeţe nu au fost deloc atinse de recesiunea din ultimii doi ani, arată ultimele date publicate de Comisia Naţională de Prognoză. În Argeş, produsul intern brut a crescut cu 3,9% în 2009 şi cu 4,6% în 2010. În Cluj, PIB a crescut cu 0,5% în 2009 şi cu 1,5% în 2010. Cele două judeţe sunt gazdele celor mai mari exportatori din România, Dacia respectiv Nokia. Alte cinci judeţe au reuşit să iasă din recesiune în 2010. Este vorba despre Timiş şi Arad, cu creşteri de câte 1,4%, Sibiu (0,8%), Prahova (0,5%) şi Braşov (0,4%).
Din statisticile prezentate putem observa că judeţul Vâlcea nu a înregistrat nicio creştere pentru a se putea numi că a ieşit din recensiune.
La polul opus, cele mai mari prăbuşiri ale PIB în 2009 au fost în judeţele Mureş (-14,2%) şi Galaţi (-12,8%). În ultimul caz, scăderea a venit pe fondul prăbuşirii volumului de vânzări şi a cotaţiei oţelului.
Cât de mari sunt diferenţele şi de ce
Cel mai mare PIB pe cap de locuitor (Bucureşti) este de aproape trei ori mai mare decât media naţională (5.600 euro) şi de aproape şase ori mai mare decât în cazul ultimului clasat, Vaslui (2.500 de euro). Totuşi, o parte din banii raportaţi în Capitală ar proveni de fapt din afacerile desfăşurate în toată ţara de marii contribuabili. Acelaşi feno-men se întâmplă în oraşele mari, care servesc drept centrale regionale ale companiilor. Când este vorba de salarii, diferenţele sunt doar de la simplu (Bihor – 1.000 de lei net) la dublu (Bucureşti – 1.900 de lei net). Media naţională este de 1.400 lei. Pe de altă parte, un factor care atenuează diferenţele salariale este remuneraţia bugetarilor, care rămâne constantă indiferent de performanţa economică a judeţelor.
Cine produce şi cine consumă
Angajatorii din 35 de judeţe ale ţării cheltuiesc anual cu salariile unui lucrător mai mult decât produce fiecare locuitor al respectivului judeţ, arată o analiză a RL realizată pe baza datelor Comisiei Naţionale de Prognoză. În Bucureşti, unde nivelul salarial este cu mult peste media ţării, ca şi raportul PIB pe cap de locuitor, cheltuielile angajatorilor cu salariul fiecărui lucrător reprezintă doar 66% din cât produce fiecare locuitor al Capitalei (PIB/cap de locuitor). Raportul dintre PIB/cap de locuitor şi salariul mediu brut anual atinge cel mai mare nivel în judeţul Vaslui acolo unde cheltuielile angajatorilor cu remuneraţia unui lucrător reprezintă 229% din nivelul PIB/cap.
Unde şi cum a lovit şomajul
Dacă Moldova a rămas şi în 2010 regiunea cu cel mai ridicat nivel al şomajului, Transilvania a avut cea mai îngrijorătoare evoluţie din acest punct de vedere. Potrivit datelor CNP, pe parcursul anului trecut zona centrală a ţării, adică judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, a pierdut peste 26.000 de angajaţi din cei 586 de mii înregistraţi în 2009. Scăderea de 4,5% plasează Transilvania pe primul loc în topul creşterii şomajului. Judeţul cu cele mai multe persoane fără un loc de muncă rămâne Vasluiul, cu o rată a şomajului de 11,4% şi doar 52.000 de angajaţi. La polul opus se află Capitala, cu un şomaj de doar 2,3%. În judeţul Vâlcea, rata şomajului continuă acelaşi trend descendent ca în ultimele luni. Potrivit datelor statistice, rata şomajului înregistrată la sfârşitul lunii martie, în Vâlcea, era de 5,7 procente, în scădere faţă de luna trecută cu 0,8 procente. În luna februarie, la nivelul judeţului Vâlcea, rata şomajului înregistra 6,5 procente, iar în luna ianuarie, rata şomajului era de 6,9 la sută, în timp ce în decembrie, aceasta era de 7,70 de procente. De menţionat că în prezent, în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Vâlcea sunt înregistraţi 10.354 de şomeri, cu 1.437 mai puţini faţă de luna precedentă.
E oficial: recesiunea a început din 2008
Un număr surprinzător de mare de judeţe – mai mult de o treime – au intrat pe scădere încă din 2008, an în care creşterea economică medie a fost de 7,1%. Majoritatea au avut scăderi mici, însă au fost şi cazuri mai severe: Vâlcea (-6,5%) sau Dâmboviţa (-5,1%). Pe de altă parte, au existat şi creşteri mai impresionante decât cea de 18% din Bucureşti: în Călăraşi (+25%), Ialomiţa (+21,7%) şi Giurgiu (+20%). Aceste creşteri s-au datorat anului agricol foarte bun, dar şi sumelor consistente pompate în aceste judeţe în campania electorală.
Datele INS indicau deja că o răcire a economiei a devenit vizibilă încă din a doua parte a anului 2008, când PIB s-a contractat uşor de la un trimestru la altul.
Cum vor arăta lucrurile în 2014
Până în 2014, PIB pe cap de locuitor în Bucureşti va ajunge la 20 de mii de euro, crede Comisia Naţională de Prognoză, care însă are o istorie de optimism excesiv. La nivel naţional, valoarea ar urma să ajungă la aproximativ 8.000 de euro, ceea ce înseamnă că decalajele regionale se vor accentua. Pe de altă parte, salariul mediu net în Bucureşti ar urma să crească cu numai 20%, până la 2.300 lei. În prognoza emisă în urmă cu trei ani, CNP estima că un salariu de 2.200 lei şi un PIB de aproape 22 de mii de euro pe locuitor al Capitalei vor fi atinse chiar din 2011.
La nivel naţional, salariul mediu net ar urma să ajungă în 2014 la 1.700 lei iar numărul salariaţilor să crească cu 200 de mii, până la 4,8 milioane.
Carmen CĂLIN
