Prevenire antiinfracţională

Infracţiunile contra integrităţii corporale sau sănătăţii persoanei sunt fapte prin care se aduce atingere şi se vatămă integritatea fizică sau psihică a persoanei ori sănătatea acesteia. Sunt fapte periculoase pentru societate, fiindcă prin atingerea pe care o aduc acestor atribute esenţiale ale omului, ele pun în pericol însăşi existenţă societăţii. Viaţa socială nu se poate desfăşura normal decât în condiţii de securitate deplină pentru integritatea fizică şi sănătatea tuturor membrilor societăţii. Integritatea corporală şi sănătatea reprezintă atribute esenţiale ale persoanei şi în acelaşi timp importante valori sociale ocrotite de legea penală.

Art. 185 – Lovirea sau alte violenţe( Codul Penal)

(1)        Lovirea sau orice alte acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu zile-amendă.
(2) Faptele prevăzute în alin. (1) săvârşite asupra unui membru de familie se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu zile-amendă.
(3) Lovirea sau actele de violenţă care au pricinuit o vătămare ce necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu zile-amendă.
(4) Faptele prevăzute în alin. (3) săvârşite asupra unui membru de familie se pedepsesc cu închisoare strictă de la un an la 2 ani sau cu zile-amendă.
(5) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. În cazul faptelor prevăzute în alin. (2) şi (4), acţiunea penală se pune în mişcare şi din oficiu.
(6) Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală, producându-şi efectele şi în cazul în care acţiunea penală a fost pusă în mişcare din oficiu

Investigaţiile criminologice au pus în evidenţă o gamă largă şi diversă de factori cu valoare etiologică în apariţia manifestărilor agresive îndreptate împotriva persoanei, factori clasificaţi în două categorii, în raport cu locul de formare a lor – în interiorul sau în exteriorul individului. În rândul factorilor endogeni s-au reţinut: calitatea (nivelul) formării educaţionale şi a dezvoltării intelective, felul temperamentului, concepţia

asupra moralei, condiţia biologică (un rol însemnat în cadrul acesteia fiind jucat de afecţiunile psihice, dobândite sau genetice). Între factorii exogeni s-au incriminat standardul de viaţă socio-economică, mediul ambiant, gradul de civilizaţie, plăgile sociale (în care alcoolismul, drogomania şi, mai de curând, extinderea metodei de „lichidare dură a conturilor” în pegra societăţii, deţin o însemnată pondere).

Factorii endogeni şi exogeni amintiţi au fost remarcaţi datorită frecvenţei şi importantei lor capacităţi de a condiţiona ori determina comiterea unor astfel de fapte, dar este de subliniat că, dacă fiecare în parte are aptitudinea de a constitui sursa de declanşare a manifestărilor agresive împotriva persoanei, cel mai adesea ei sunt decelaţi într-o nocivă asociere şi împletire.

Printre cauzele sociale şi economice se pot menţiona: slăbirea funcţiilor familiei şi ale şcolii; creşterea influenţei negative a mediului social în care se formează personalitatea

tinerilor; infestarea zilnică a vieţii spirituale prin mijloacele de informare în masă care propagă violenţa extremă şi imoralitatea, cauzând un dezechilibru psihologic cu efect criminogen; dezrădăcinarea şi alienarea unor largi categorii ale populaţiei, ca efect al industrializării şi urbanizării; recesiunea economică, creşterea şomajului, inflaţia, cu consecinţele grave şi imediate asupra nivelului de trai, imposibilitatea satisfacerii unor nevoi materiale şi stringente.

Printre factorii favorizanţi ai infracţiunilor de violenţă sunt: alcoolismul, care dobândeşte proporţii din ce în ce mai mari, slăbirea controlului social, mergând uneori până la eliminarea lui din viaţa unei comunităţi, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural; neadoptarea unei conduite preventive din partea victimelor potenţiale.

Recomandări utile pentru prevenirea infracţiunilor cu violenţă

• cauze ce duc la declanşarea unor conflicte ce pot degenera în violente;
• nu faceţi singur dreptate lovind adversarul, aceste gesturi pot avea uneori consecinţe grave;
• evitaţi în orice ocazie sa daţi frâu liber sentimentelor de ură, gelozie, invidie, laudă şi grandomanie;
• evitaţi persoanele mai irascibile, puse pe harţă, evitaţi orice conflict cu acestea, nu-i jicniţi şi nu-i încurajaţi;
• dacă sunteţi martorul unei bătăi, interveniţi imediat pentru a-i desparţi pe combatanţi, cerând la nevoie ajutorul altor persoane precum şi a lucrătorilor de poliţie;
• nu daţi curs provocărilor venite de la persoane aflate în stare de ebrietate, care se leagă de dvs.;
• luaţi-vă măsuri de precauţie, mai ales la ore târzii pe străzi necirculate sau când treceţi prin locuri neiluminate;
• nu acceptaţi compania persoanelor necunoscute mai ales de sex feminin, când sunteţi sub influenta băuturilor alcoolice – ele pot fi autoare sau complice la tâlharii;
• daca sunteţi în stare de ebrietate, rugaţi la bar să vi se comande un taxi, nu acceptaţi sa fiţi conduşi spre cămin sau casă de către persoane necunoscute;
• nu frecventaţi localurile de condiţie îndoielnică în zilele când aveţi la dvs. o sumă importantă de bani;

• nu acceptaţi niciodată ofertele de găzduire făcute de persoane necunoscute sau pe care abia le-aţi cunoscut la un pahar de alcool, aceste persoane activează de regulă in jurul gărilor, autogărilor, barurilor şi birturilor de cartier.

Material realizat de Biroul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii