Cum îi ajutăm pe absolvenţi? EXISTĂ ŞANSE PENTRU FIECARE TÂNĂR
Ne aflăm din nou într-o perioadă fierbinte când, după eşecul anterior, foarte mulţi absolvenţi de liceu trec prin furcile caudine ale noi sesiuni de examene pentru bacalaureat. Poate că cei mai mulţi vor ieşi teferi şi învingători, dar o mai veche întrebare rămâne încă de mare actualitate: încotro după bac? Din păcate liceul, ca toate celalalte şcoli absolvite nu i-a pregătit să ia viaţa în piept şi să aibă suficient bagaj profesional pentru a pune în practică ceea ce au asimilat în timpul anilor şcolari.
Am spus şi cu alt prilej că această problemă nu este specifică doar României, ci e la ordinea zilei în mai toate statele Europei. Unul din 4 europeni cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani este şomer. Rata şomajului de pe continent nu coboară sub 24,9%, iar proporţia tinerilor din mediul urban reprezintă 30,5%.
La toate bursele locurilor de muncă organizate periodic, în faţa tinerilor apare o barieră de netrecut, ea fiind legată de pretenţia angajatorilor ca solicitanţii unui post să aibă o anume experienţă şi practică în domeniu. Acest obstacol poate fi înlăturat pe două căi: fie prin ucenicie, fie prin curajul de a porni o proprie afacere. În luna aprilie a.c., Comisia Europeană a adoptat aşa-numita „Garanţie pentru tineri” potrivit căreia tinerilor sub 25 de ani care nu şi-au găsit un loc de muncă să li se ofere un program de ucenicie. În aceeaşi idee şi cu acelaşi scop, Comisia Europeană a ieşit, la 2 iulie a.c., în întâmpinarea tinerilor neintegraţi profesional şi cu Programul „Alianţa Europeană pentru Ucenicie” care urmăreşte să faciliteze promovarea în tot spaţiul european a modalităţilor de elaborare şi implementare a unor scheme de ucenicie. Actualul Guvern s-a pliat la cele două iniţiative europene prin aprobarea la nivel naţional a unui proiect de memorandum pe baza căruia urmează să fie atraşi printr-o schemă – pilot aproximativ 5000 tineri absolvenţi de liceu.
Astfel de căutări de soluţii şi iniţiative nu sunt de neglijat nici la nivel local. Cum pot fi sprijiniţi de către autorităţile locale, de exemplu, tinerii din zona de vârstă despre care discutăm? În primul rând, prin apelarea la formele locale existente în judeţul Vâlcea pentru consiliere şi orientare în carieră pe care le oferă cursurile organizate de Camera Judeţeană de Comerţ şi Industrie ori proiectele de genul „atelierelor meşteşugăreşti” iniţiate de Fundaţia umanitară World Vision. După aceea se pot lansa chiar de primăriile urbane şi comunale proiecte, pe cât de originale, pe atât de urgente. Mă gândesc, de exemplu, la înfiinţarea unor întreprinderi sociale aşa cum sunt prevăzute în Programul european RURES (Spaţiul Rural şi Economia Socială). Cum se poate realiza acest lucru? Răspuns foarte concret: trei tineri dintr-o comună hotărăsc să se asocieze, scriu statutul organizaţiei, depun actele la Judecătorie, după care se apucă de treabă. Ei hotărăsc ce bunuri vor produce în funcţie de meseriile şi serviciile solicitate în localitatea respectivă. Au, de asemenea, posibilitatea să fie susţinuţi cu fonduri pentru achiziţionarea de utilaje, echipamente şi aparatură. Trebuie, însă, precizat că o astfel de asociaţie nu aparţine unei persoane, ci comunităţii şi tocmai de aceea, spaţiile în care îşi vor desfăşura activităţile sunt puse la dispoziţie de către autorităţile locale. Valoarea unor astfel de activităţi nu trebuie măsurată neapărat prin efectul lor economic, ci în primul rând după o diagramă a consecinţelor. Pe calea de unde am ales exemplul de mai sus, tinerii absolvenţi au posibilitatea să dobândească abilităţile necesare de integrare socială, lucrul în echipă şi până la deprinderile de bază în administrarea unui buget sau în purtarea de negocieri, – toate coagulându-se în ceea ce se urmăreşte de fapt: creşterea încrederii în sine şi deschiderea unui orizont al speranţelor şi reuşitelor în viaţă.
Dr.ing Ion CÎLEA, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea
