Se apropie clipa când plugurile străine vor intra adânc în brazda românească
În atenţia parlamentarilor vâlceni!
Aşa cum s-a angajat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană semnat în anul 2005, România este obligată ca, începând de la 1 ianuarie 2014, să deschidă şi să liberalizeze piaţa vânzărilor de terenuri agricole. Expansiunea capitalului străin pe câmpul patrimoniului nostru funciar este deja prezentă şi activă de câţiva ani. La ora actuală, sunt înstrăinate unor „agricultori” din afara ţării peste 900.000 ha, ceea ce reprezintă aproape 8,5% din totalul suprafeţelor noastre agricole. România a urcat pe primul loc între ţările din Europa şi pe locul 10 în lume la procentul de teren agricol controlat de companii cu capital străin. Alte ţări au fost şi sunt mult mai atente la înstrăinarea pământului. În Cehia, de exemplu, unde liberalizarea funciară a avut loc deja, străinii n-au pus mâna decât pe cel mult 150.000 ha, în vreme ce la noi, aproape un milion de ha nu mai aparţin proprietarilor autohtoni.
Tentaţia investitorilor străini a fost şi este alimentată de faptul că terenurile româneşti sunt evaluate cu mult sub preţul terenurilor din vestul Europei, respectiv de 5 – 6 ori mai ieftine decât în Irlanda, Danemarca sau Marea Britanie. Cel mai bun preţ oferit în România a fost de 3.800 euro pe ha, faţă de 16.700 euro cât este pragul minim de preţ în Anglia. Valoarea corectă a hectarului de pământ de la noi unde predomină cernoziomurile ar trebui să fie măcar de 10.000 euro şi nu de 1.000 – 2.000 euro cu cât se vinde la ora actuală. Profitul pe care îl aduce un an agricol bun este de 400 – 500 euro/ha. Deci, după patru cicluri de producţie investiţia este integral amortizată. Unde, în ce altă zonă investiţională se mai înregistrează o rată de retur atât de mare?
Solicitările străine de a cumpăra terenuri agricole în România au devenit un fenomen şi mai accentuat pe parcursul acestui an. Numărul total de exploataţii deţinute de străini s-au apropiat de 1.000, cele mai multe fiind înregistrate în judeţele din vestul ţării, iar expansiunea acestora a început să se apropie şi de judeţul Vâlcea. Guvernul României a elaborat un proiect de lege care vizează limitarea speculaţiilor cu terenurile agricole, urmând ca aceste probleme să fie coordonate direct de către o agenţie guvernamentală. În cuprinsul acestui proiect se prevede, printre altele, ca terenurile achiziţionate să nu poată fi revândute timp de 10 ani de la cumpărare, iar persoanele fizice interesate de această tranzacţionare să nu aibă dreptul de a cumpăra teren dacă nu au studii şi experienţă în domeniul agriculturii. De asemenea, se mai are în vedere ca vecinii terenurilor scoase la vânzare să aibă drept de preempţiune. O altă prevedere, de astădată benefică pentru evitarea scoaterilor din circuitul agricol, constă în interdicţia pe timp de 20 de ani a transformării terenurilor extravilane în terenuri intravilane.
Agenţia guvernamentală care va prelua astfel de prerogative trebuie, potrivit proiectului de lege, să îndeplinească alte câteva atribuţii exprese între care eliberarea de avize pentru cumpărarea de terenuri agricole în condiţiile stabilite prin lege, monitorizarea şi gestionarea terenurilor vândute/cumpărate, eliminarea sau măcar limitarea cât mai mult posibil a intenţiilor şi speculaţiilor funciare. Totodată, i se conferă, tot prin lege, dreptul de a cumpăra sau vinde terenuri agricole aflate în extravilan, dar şi să arendeze astfel de terenuri agricole.
Ministerul Agriculturii a dat asigurări că proiectul de lege privind protejarea fermierilor de riscurile liberalizării funciare va intra în dezbaterea Parlamentului în cursul lunii octombrie. Această problemă în niciun caz nu trebuie întârziată având în vedere că 1 ianuarie 2014 este foarte aproape, iar prevederile din Tratatul de Aderare a României la UE nu mai pot fi nici schimbate, nici amânate.
Dr.ing Ion Cîlea, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea
