Probleme stringente dezbătute în şedinţa de dialog social de la Prefectură
În data de 28 octombrie 2013, ora 10.00, prefectul Mircea Nadolu a convocat şedinţa ordinară a Comisiei de Dialog Social Vâlcea, iar pe ordinea de zi a fost DIALOGUL SOCIAL în România şi la nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene şi Diverse.
La şedinţă au participat: prefectul Mircea Nadolu, subprefectul Aurora Gherghina, vicepreşedintele Cj, Dumitru Persu, directorul Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Nicolae Popescu, directorul Casei Judeţene de Pensii, Gabriel Andreescu, reprezentanţii Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România – C.S.D.R., Lucian Marinescu şi Tiberiu Pană, reprezentantul Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa”, Ion Vâncea, reprezentantul Personalului din Învăţământul Preuniversitar Vâlcea, reprzentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România CNIPMMR, Vasile Cocoş şi Alexandru Trifu, reprezentantul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România CNIPMMR, Cocoş Vasile, reprezentanţii Asociaţiei Nevăzătorilor Filiala Vâlcea, Nicolae Porfire şi Elena Bojan, şef serviciu Instituţia Prefectului Vâlcea, Laurenţiu Papa şi consilier superior, Instituţia Prefectului Vâlcea, Roxana Iliescu.
1. La primul punct de pe ordinea de zi, a fost prezentat conceptul de “dialog social” actual în definirea Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi a Uniunii Europene, prin Tratatul de la Roma, din anul 1957, care este asociat cu trecerea de la o cultură a conflictului la o cultură a parteneriatului luând în considerare interesele comune ale partenerilor sociali implicaţi.
Au fost prezentate actele normative care reglementează domeniul dialogului social în România, punându-se accentul pe Legea nr. 62/2011- Legea dialogului social, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se reglementează: constituirea, organizarea şi funcţionarea organizaţiilor sindicale şi patronale şi criteriile de dobândire a reprezentativităţii acestora, structurile instituţionalizate ale dialogului social (Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, Consiliul Economic şi Social, comisiile de dialog social), negocierea contractelor colective de muncă, modalităţile de soluţionare a conflictelor de muncă.
De asemenea, s-au purtat discuţii despre formele uzuale de derulare ale dialogului social: informarea, consultarea, negocierea şi acordul.
Totodată, a fost prezentat modul de desfăşurare al dialogului social tripartit în cadrul Comisiilor de Dialog Social între partenerii sociali reprezentativi la nivel naţional: sindicate, patronate şi administraţie.
Au fost punctate prevederi ale Legii nr. 62/2011 cum ar fi cele referitoare la: obligativitatea negocierii contractului colectiv de muncă la nivel de unitate pentru toate unităţile cu peste 21 de salariaţi, faptul că în contractele colective de muncă nu pot fii incluse clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivel superior, aplicarea principiului majorităţii în reprezentarea angajaţilor pentru încheierea contractului la nivel de unitate, criteriul de reprezentativitate pentru un sindicat la nivel de unitate este de cel puţin 50% + 1 din numărul angajaţilor unităţii, despre principiul recunoaşterii reciproce a partenerilor sociali, în baza căruia orice organizaţie sindicală legal constituită poate încheia cu un angajator sau cu o organizaţie patronală orice alte tipuri de acorduri, convenţii sau înţelegeri, în formă scrisă, care reprezintă legea părţilor şi ale căror prevederi sunt aplicabile numai membrilor organizaţiilor semnatare.
Au fost prezentate, de asemenea, modurile de soluţionare a conflictelor colective de muncă prin procedurile de conciliere, mediere şi arbitraj.
În paralel cu prevederile legale din România au fost prezentate, în sinteză, modalităţi de desfăşurarea a dialogului european în ţările UE: Danemarca, Finlanda, Suedia, Italia, Spania etc. care au între ele un model de relaţii industriale bazate pe o autonomie puternică a partenerilor sociali în definirea regulilor contractuale cu privire la timpul de lucru, condiţiile de lucru, plata, cât şi o experienţă îndelungată în acest fel de negocieri.
La acest punct dezbaterile au fost animate, reprezentaţii sindicatelor declarând faptul că nu sunt de acord cu anumite prevederi ale Legii nr. 62/2011 – Legea dialogului social, cum ar fii criteriul de reprezentativitate al organizaţiilor sindicale la nivel de unitate, participarea reprezentanţilor salariaţilor la negocierea contractului colectiv de muncă şi faptul că, o organizaţie sindicală legal constituită, poate încheia cu un angajator sau cu o organizaţie patronală orice alte tipuri de acorduri, convenţii sau înţelegeri, în formă scrisă, care reprezintă legea părţilor şi ale căror prevederi sunt aplicabile numai membrilor organizaţiilor semnatare.
Sindicaliştii au cerut adoptarea unui set de măsuri pentru Învăţământ
2. La punctul doi de pe ordinea de zi, Florin Popa, liderul Sindicatului Personalului din Învăţământul Preuniversitar Vâlcea, a prezentat un memoriu referitor la situaţia cu care se confruntă salariaţii din sistemul de învăţământ preuniversitar şi a solicitat adoptarea unui set de măsuri care să vină în sprijinul membrilor de sindicat cum ar fi: alocarea unui procent de 6% din PIB, pentru educaţie în anul 2014, o nouă Lege a educaţiei, cât şi una a salarizării personalului din învăţământ, deblocarea posturilor didactice auxiliare şi nedidactice vacante, precum şi modificarea Legii dialogului social (Legea nr. 62/2011).
La acest punct, reprezentanţii locali ai CSDR, care reprezintă şi sindicatele din învăţământ, au solicitat Consiliului Judeţean Vâlcea o întâlnire pentru a discuta posibilitatea decontării transportului personalului didactic, deoarece doar în 15 localităţi din cele 89 ale judeţului, consiliile locale subvenţionează cheltuielile de deplasare ale cadrelor didactice.
Ştefan DRAGOMIR
