Creşterea economică a judeţului: Agricultura, tema principală în şedinţa de dialog civic de la Prefectură
Miercuri, 19.02.2014, ora 10.00, la sediul Instituţiei Prefectului, a avut loc şedinţa lunară a Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice.
Ședința a fost condusă de către prefectul Mircea Nadolu, cu participarea reprezentanţilor Instituţiei prefectului, organizaţiilor de pensionari, serviciilor publice deconcentrate, Consiliului Judeţean Vâlcea, membrii ai Comitetului, având următoarea ordine de zi: Agricultura judeţului Vâlcea şi contribuţia la creşterea economică a judeţului în prezent şi în perspectivă + Diverse
În prima parte a şedinţei a avut loc prezentarea unui material cu zone protejate din judeţul Vâlcea
Agenţia pentru Protecţia Mediului Vâlcea a prezentat, în completarea temei din şedinţa anterioară, un material cu imagini din zonele protejate de pe teritoriul judeţului nostru: Piramidele de la Slătioara, Mlaştina Mosoroasa, Pădurea Tisa Mare, Căldarea Calcescu, Iezerul Latoriţei, Muzeul Trovanţilor, Parcul Naţional Cozia şi Parcul Naţional Buila- Vânturaţiţa. Au fost făcute precizări referitoare la suprafaţa acestor arii, locaţia acestora şi o descriere a speciilor protejate de pe aceste suprafeţe. Ariile protejate pot aduce beneficii comunităţilor locale, prin valorificarea resurselor existente, în mod controlat, cu respectarea legislaţiei de mediu. Dezvoltarea durabilă presupune păstrarea acestor valori astfel încât şi generaţiile următoare să poată să se bucure de ele şi în acest sens, la nivelul autorităţilor locale, sunt elaborate strategii care au şi o componentă de mediu.
România are o suprafaţă agricolă de 14,8 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile.
În partea a doua a şedinţei Direcţia pentru Agricultură Vâlcea a prezentat modificările survenite în sectorul agricol şi a precizat că, la nivelul judeţului Vâlcea, pentru a veni în sprijinul agriculturii, a fost constituit Comitetul de analiză a strategiilor locale, cu întâlnirii lunare la care participă specialişti în domeniu şi autorităţi locale.
România are o suprafaţă agricolă de 14,8 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile. După o evaluare făcută în noiembrie 2012, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate. Valoarea producţiei agricole din România a fost de 64,2 miliarde lei în anul 2012. Agricultura este cel mai vulnerabil sector al economiei româneşti, aproape 30% din populaţie lucrând în acest domeniu. Parcelele mici de pământ şi eşecul în adoptarea tehnicilor moderne în agricultură înseamnă că producţia din fiecare an este dependentă de factori care nu pot fi controlaţi .
Agricultura este activitatea umană cea mai dependentă de mersul normal al lucrurilor în natură. În regim de control absolut al condiţiilor de mediu se poate face agricultură doar în laborator – agricultura hidroponică, spre exemplu – dar în rest, omul nu poate spera decât să influenţeze condițiile de mediu – chiar şi atunci când vorbim despre producția de seră starea vremii îşi spune cuvântul.
Cu toate acestea, anul agricol 2013 a fost unul dintre cei mai buni ai României din ultimii 20 de ani, depăşind ca valori rezultatele din 1995, iar ţara noastră a urcat pe locul 2 în Europa la producţia de porumb şi pe locul 5 în Uniunea Europeană la producţia de grâu.
Derularea programului PNDR 2014-2020, va asigura posibilităţi de progres ale agriculturii româneşti.
Agricultorii romani duc lipsa de utilaje mecanice, credite bancare si abilitati manageriale, România urmând să direcţioneze fondurile europene din Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurala 2014-2020 în anumite domenii de intervenţie pentru reducerea gradului de înapoiere al satelor româneşti.
Suprafaţa agricolă a judeţului Vâlcea este de 2463,1 Km2, reprezentând 42,7% din suprafaţa totală a judeţului şi 1,7 % din suprafaţa agricolă totală a ţării.
Din aceasta 33,7 % reprezintă terenuri arabile, 45,3% păşuni, 12,7% fâneţe, 1,7% vii şi pepiniere viticole iar 6,6 % livezi şi pepiniere pomicole. După forma de proprietate, la sfârşitul anului 2000 sectorul privat deţinea 99,2 % din suprafaţa agricolă.
Agricultura vâlceana, in contextul specificităţii sale data de factorii naturali, are perspective de dezvoltare în pomicultura, zootehnie şi viticultură.
Ca şi la nivelul întregii ţări şi agricultura judeţului Vâlcea a fost influenţată de transformările produse după 1989. Astfel, prin desfiinţarea fostelor cooperative, suprafaţa agricolă a fost fragmentată într-o multitudine de parcele mici, sistem care crează dificultăţi în realizarea lucrărilor în regim mecanizat, fertilizarea corespunzătoare, tratamentele împotriva dăunătorilor, folosirea amenajărilor pentru irigaţii, furajarea unor efective mari de animale, efectuarea unor investiţii pentru dotări sau întreţinerea capacităţii productive a terenurilor.
Parcul de tractoare a înregistrat o scădere atât la tractoare agricole cât şi la pluguri, cultivatoare mecanice şi celelalte maşini agricole. Sectorul privat continuă să fie slab echipat cu mijloace mecanizate atât datorită restricţiilor financiare în achiziţionarea de maşini şi utilaje agricole cât şi randamentelor scăzute în exploatarea acestora la nivelul gospodăriilor individuale. Populaţia de la sate, aflată într-o continuă scădere, nu mai poate susţine, în totalitate, dezvoltarea unei asemenea activităti.
Economia judetului Vâlcea a fost preponderent influenţată de existenţa marilor agenţi economici de pe platforma chimică Râmnicu Vâlcea. Reducerea semnificativă a activitaţii de aici a determinat disponibilizarea persoanelor active de peste 45 ani care gasesc cu dificultate oportunitaţi în economia europeană. Având o experienta adecvată, forţa de muncă disponibilizată poate să fie folosită în modernizarea agriculturii vâlcene.
Pentru dezvoltarea pomiculturii, la inţiativa Consiliului Judeţean Vâlcea, în colaborare cu Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea şi Camera Agricolă Judeţeană Vâlcea s-au încheiat Contracte de colaborare între Consiliul Judeţean si Consiliile locale din şase localităţi pentru înfiinţarea a câte unui hectar de plantaţie intensivă de măr.
Acţiunea şi-a propus ca, prin crearea unor modele optime, acestea să servească drept călăuză pentru toţi cei interesaţi din judeţ, astfel încât să se realizeze o aliniere eficientă a pomiculturii la cerinţele şi standardele de competitivitate ale UE.
Înfiinţările de plantaţii intensive de măr au fost direcţionate, în funcţie de bazinele pomicole de tradiţie : Horezu, Râmnicu Vâlcea şi Bălceşti.
Apariţia tendinţei de asociere şi comasare a terenurilor agricole în exploataţii permite aplicarea unor tehnologii agricole moderne, eficiente din punct de vedere economic. Acest fapt a determinat manifestarea unui interes din partea agenţilor economici pentru activităţile agricole, pe fondul beneficiilor fondurilor europene şi naţionale destinate dezvoltării agriculturii.
Anemona TĂNASE
