Avem şi vom opera cu o nouă strategie în turismul balnear
Este un adevăr de necontestat faptul că turismul, în general, şi cel balnear, în special, reprezintă unul dintre sectoarele cele mai favorabile, care pot juca un rol decisiv în dezvoltarea economică a României. ţara noastră deţine o treime din apele minerale şi termale din Europa, iar valoarea terapeutică a acestora este recunoscută şi apreciată la nivel continental încă din cele mai vechi timpuri. Din Ordinul nr.12/2011 al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, de exemplu, aflăm că România are la îndemână pentru activităţi de cură balneară nu mai puţin de 60 tipuri de ape minerale naturale.
În ciuda acestei avuţii, aportul turismului balnear la constituirea veniturilor naţionale este foarte modest. Numărul de turişti care apelează la cura balneară nu sare de un milion pe an, iar dintre aceştia doar 10% provin din alte ţări. Majoritatea beneficiarilor o reprezintă bătrânii care vin în staţiunile balneare pe baza biletelor de tratament (circa 65%) puse la dispoziţie prin Casa Naţională de Pensii. În timp ce alte ţări câştigă foarte mult din turism (Turcia – 17 miliarde euro pe an, Grecia – 13,4 miliarde, Ungaria – 3,1 miliarde ş.a.m.d.) România n-a încasat în ultimii 5 ani mai mult de 750 milioane euro pe an. Cauza – cauzelor: insificientă promovare externă a turismului balnear prin publicitate, prin acţiuni ştiinţifice sau promoţionale, ca şi prin alte mijloace pe care le au la îndemână agenţiile de turism.
Din datele oferite de către Institutul Naţional de Statistică rezultă că, în anul 2013, pentru turismul balnear s-au oferit servicii de cazare în 137 de hoteluri din staţiuni, majoritatea fiind încadrate în categoriile de 2 şi 3 stele, ceea ce şi explică modestia tarifelor practicate. De exemplu, preţurile pachetelor turistice în care sunt incluse o serie de proceduri, ca şi alte facilităţi la tratament, sunt de 2 – 3 ori mai mici în România decât cele utilizate pe piaţa balnear-turistică din alte state. Pentru un pachet turistic din staţiunile balneare europene preţul mediu porneşte de la 350 – 400 euro, în vreme ce media costurilor practicate la noi începe de la 100 euro.
Adevărul, din păcate, este că turismul balnear românesc seamănă cu acel copil cu multe moaşe. În interiorul structurii sale funcţionează nu numai Ministerul Turismului, interese şi obiective de punere în valoare au, mai mult sau mai puţin, şi Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Turism, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Organizaţia Patronală a Turismului Balnear, Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie, SIND România – iar lista este departe de a fi completă.
Ca instituţie a autorităţii administraţiei publice în profil teritorial, Consiliul Judeţean Vâlcea nu a stat nici el indiferent la problemele turismului balnear. Din strategia sa de dezvoltare a judeţului nu a lipsit îmbunătăţirea infrastructurii în turism, valorificarea şi promovarea durabilă a resurselor naturale cu virtuţi turistice. Sunt relevante în acest sens proiectele care au vizat dezvoltarea integrată a staţiunii Băile Olăneşti, reabilitarea infrastructurii turistice a staţiunii balneare Govora Băi sau cel aflat în curs de implementare la Călimăneşti sub genericul „Mirajul Oltului”.
Avem, de asemenea, o nouă strategie privind dezvoltarea în continuare a turismului balnear, cu bătaie până în anul 2020, prin care ne propunem să acţionăm pe direcţia creşterii calitative, la standarde europene a condiţiilor de practicare a noi activităţi turistice cu impact direct asupra atractivităţii judeţului Vâlcea ca destinaţie turistică europeană. În cazul discutat, respectiv al turismului balnear, ne propunem să reorientăm produsele sale şi către tineri, pentru întreţinerea formei fizice şi atragerea lor spre acţiuni turistice conexe. Însă implicarea noastră are şi o limită. Ca administraţie teritorială, noi nu vom putea investi decât în creşterea atractivităţii destinaţiilor turistice şi în diversificarea mijloacelor de divertisment, aşa cum am făcut şi până acum. De aici mai departe, pe aliniamentul creşterii gradului de confort la cazare, modernizarea bazelor de tratament şi a procedurilor de cură balneară, achiziţionarea de echipamente şi aparatură performantă pentru terapie – toate acestea revin în exclusivitate mediului privat care le are în proprietate. Nu mă îndoiesc, însă, că împreună vom găsi calea comună spre exigenţele anului 2020.
Dr.ing. Ion Cîlea, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea
