Vinul, sănătate curată, dar să nu bem în exces
Obținut din struguri, vinul păstrează efectele benefice ale acestora. Alcoolul din compoziția lui poate pune însă probleme serioase organismului, efectele nocive depășindu-le pe cele benefice. Vinul conține polifenoli, antioxidanți care protejează inima și vasele de sânge. Aceștia au rol în scăderea presiunii sanguine, în scăderea nivelului de colesterol și în protejarea peretelui arterial, prevenind astfel formarea plăcilor de aterom.
Vinul roșu conține o cantitate de 20 de ori mai mare de polifenoli față de cel alb. Șampania este o combinație de pinot noir și pinot meunier, soiuri de struguri roșii, împreună cu un soi de struguri albi, chardonnay, proveniți din zona franceză Champagne. Ea păstrează conținutul de polifenoli și, deci, beneficiile acestora.
Vinul spumant, obținut fie prin metoda „champenoise”, adică prin fermentație în sticlă, fie prin fermentarea strugurilor în recipiente mai mari, păstrează concentrația în polifenoli. Există însă și vin spumos, obținut prin adăugarea de dioxid de carbon vinului obișnuit. Bulele accentuează mahmureala. Cu cât este mai efervescent, cu atât provoacă dureri de cap, oboseală și deshidratare mai puternice.
Antioxidanții din vin se găsesc și în ciocolată
Substanțele benefice din vin se regăsesc și în strugurii roșii, în fructele de pădure, în ceai și în ciocolată. Toate aceste alimente sunt lipsite de multiplele pericole din alcool. Cei care se bucură de anunțurile privind efectele benefice ale vinului roșu ar trebui să fie foarte conștienți de lista foarte lungă care descrie toxicitatea alcoolului asupra întregului organism.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă moderație în consumarea alcoolului și minimum două zile săptămânal de abstinență. Nu trebuie depășită cantitatea de 100-150 ml de vin roșu pe zi pentru bărbați, adică cel mult un pahar, și de jumătate din această cantitate pentru femei.
Cum afectează alcoolul organismul
1. Ficat: alcoolul se metabolizează foarte greu, cu un consum mare de oxigen, necesar țesutului hepatic. Consumul excesiv constant, dar și un singur episod de exces poate declanșa steatoza hepatică, boală caracterizată prin acumularea de grăsimi în celule. În timp, poate evolua la hepatită alcoolică și la ciroza hepatică, prin înlocuirea țesutului hepatic cu țesut fibros, nefuncțional.
2. Creier: scade echilibrul, coordonarea și capacitatea de gândire. Poate duce, în timp, la depresie și la dependență. Scurtează faza somnului fără vise, lipsind organismul de odihnă. Perturbă ritmul noapte-zi.
3. Aparat digestiv: poate provoca tulburări digestive, dar și cancer esofagian și gastric
4. Inimă: consumat în exces, crește riscul de infarct și de aritmii
5. Aparat reproducător: provoacă probleme de erecție. În exces, scade nivelul testosteronului, calitatea și cantitatea spermei
6. Sarcină: consumul de alcool este interzis în timpul sarcinii. Sunt periculoase chiar și cantitățile moderate, putând afecta reflexul de supt al bebelușului.
