România tânără şi frumoasă, la Bărbăteşti
De ziua Naşterii Maicii Domnului, la poalele Builei, în cadrul proiectului cultural intitult „Brâul de aur”, 12 ansambluri folclorice de muzică şi dansuri populare, din comunele Mădulari, Mihăeşti, Pesceana, Valea Mare, Tomşani, Tetoiu, Runcu şi Bărbăteşti s-au reunit în cadrul celei de-a 43-a ediţii a festivalului iniţiat în urmă cu aproape o jumătate de secol de un grup de slujitori entuziaşti ai culturii populare vâlcene.
La ora 10.00, participanţii la marea sărbătoare a Bărbăteştilor au fost întâmpinaţi la Căminul Cultural din Bodeşti de prefectul Dumitru Cornoiu, consilierul judeţean, Adrian Buşu (purtătorul mesajului de salut transmis de preşedintele Consiliului Judeţean, dr. ing Ion Cîlea), directorul Centrului Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale Vâlcea, Elena Stoica şi de primarul Constantin Bănacu.
În deschiderea festivalului a avut loc un micro-recital al ansamblurilor, ca o avanpremieră la spectacolul propriu-zis care s-a desfăşurat de la ora 14.00 până la lăsarea serii, la Punctul Muzeal Bărbăteşti, din centrul comunei.
Deplasarea celor peste 150 de artişti populari, cu vârsta cuprinsă între 4 şi 94 de ani, de la Căminul Cultural Bodeşti la Căminul Cultural Bărbăteşti, s-a făcut cu un alai din 10 căruţe trase de cai, prilejuind o paradă a tinereţii şi exuberanţei salutate pe tot traseul de câţiva kilometri de localnicii ieşiţi în faţa porţilor să aplaude.
Şi primarul Constantin Bănacu s-a priceput să-şi primească aplauzele binemeritate pentru condiiţile excelente în care a oferit masa creştinească unde au fost invitaţi toţi oaspeţii festivalului şi pentru modul impecabil al organizării fiecărei secvenţe a spectacolului. La Hora Satului care s-a încins în centrul comercial al comunei-gazdă am admirat în toată splenddoarea lui portul tradiţional bogat ornamentat cu motive populare specifice fiecărei zone reprezentate în festival.
Am surprins pe cameră, pentru cititorii Realităţii, câteva imagini în măsură să-i convingă de faptul că nici o descriere în cuvinte a costumelor etalate nu ar fi putut reda cele înregistrate de memoria peliculei, fiecare în parte fiind nişte minuni datorită măiestriei execuţiei şi, în acelaşi timp, o comoară la purtător.
Nu în ultimul rând, m-a impresionat prezenţa masivă a tineretului şi capacitatea uimitoare a acestuia de a prelua valorile culturale tradiţionale pentru a le conserva şi preda mai departe, într-un lanţ viu al generaţiilor care îşi încredinţează de la un schimb la altul România veşnic tânără şi frumoasă.
Brâul de aur de la Bărbăteşti m-a convins de acest adevăr pe care trebuie să recunosc că nici măcar nu îl bănuiam.
Petrinel ŞTEFĂNESCU
