Meta
Realitatea Vâlceană

Banii nu pot cumpăra timpul petrecut cu cei dragi

Povaţa săptămânii

Un om a venit de la muncă târziu, obosit şi nervos, găsindu-şi băiatul de 5 ani aşteptând la uşă.

- Tati, pot să te întreb ceva?
- Da sigur, despre ce e vorba? a întrebat omul.
- Tati, câţi bani câştigi pe oră?
- Asta nu e treaba ta. De ce mă întrebi astfel de lucruri? a întrebat omul nervos.
- Doar vreau să ştiu…Te rog spune-mi, cât câştigi pe oră?
- Dacă trebuie să ştii, câştig 50$ pe oră.
- Aha, a raspuns micuţul, cu capul plecat. Tati, îmi împrumuţi te rog 25$?
Tatăl s-a înfuriat:
- Dacă singurul motiv pentru care m-ai întrebat asta este ca să îmi ceri nişte bani să îţi cumperi o jucărie prostească sau alte porcării, atunci du-te direct în camera ta la culcare. Gândeşte-te de ce eşti aşa egoist. Nu lucrez din greu în fiecare zi pentru aşa copilării.
Micuţul a mers în linişte în cameră şi a închis uşa. Omul s-a enervat şi mai tare pe întrebările băiatului. Cum a putut să pună aşa întrebări doar pentru a cere nişte bani? După o oră, omul s-a calmat şi a început să gândească: „Poate chiar era ceva de care chiar avea nevoie să cumpere cu 25$ şi chiar nu mi-a cerut bani des”. Omul a mers la uşa băiatului şi a deschis-o.
- Dormi? a întrebat…
- Nu tati, sunt treaz, a răspuns baiatul.
- M-am gândit, poate am fost prea dur mai devreme, spuse tatăl. A fost o zi lungă şi m-am descărcat pe tine. Uite aici ai 25$.
Micutul a sărit, zâmbind.
- Multumesc tati, a ţipat. După aceea a scos un pumn de bani.
Omul a văzut că băiatul avea deja bani şi s-a enervat din nou.
Micuţul şi-a numărat încet banii şi s-a uitat către tatăl său.
- De ce vrei mai mulţi bani dacă deja ai? a spus tatal.
- Pentru că nu am avut destul, dar acum am, a replicat băiatul. Tati, am 50$. Pot să cumpăr o oră cu tine? Te rog să vii mai repede acasă mâine. Vreau să mănânc cu tine.
Tatal a fost distrus. Şi-a luat băiatul în braţe şi l-a implorat să îl ierte.

Este doar o reamintire pentru toţi ce lucrează din greu în viaţă. Nu ar trebui să lăsăm timpul să treacă printre degete fără să petrecem timp cu cei care chiar conteaza pentru noi, aceia apropiaţi de inimile noastre. Să ne amintim să împărţim cei 50$ din timpul nostru cu cineva pe care iubim.
Dacă mâine murim, compania pentru care lucrăm ne va înlocui foarte uşor, în câteva ore. Dar familia şi prietenii pe care îi lăsăm în urmă o să simtă pierderea pentru tot restul vieţilor lor.

You must be logged in to post a comment Login

Photo Gallery

Log in | Copyright @ 2011 Realitatea Vâlceană. Toate drepturile rezervate.