Secretarul de stat din MAI, Mihai Capră a prezentat la Vâlcea avantajele şi dezavantajele regionalizării
Conferinţa de presă susţinută la Instituţia Prefectului Vâlcea de către Mihai Capră, secretarul de stat din MAI, a avut ca temă principală reorganizarea administrativ-teritorială.
„Prin natura funcţiei pe care o ocup, având în vedere interesul pe care societatea românească îl acordă acestei probleme a reîmpărţirii administrativ-teritoriale, pe unde mă duc, toată lumea mă întreabă care este punctul de vedere al Ministerului în ceea ce priveşte regionalizarea. Sigur că este o problemă foarte importantă şi vreau să vă spun că, din punctul nostru de vedere, Ministerul este pregătit pentru a trece la această acţiune. Este necesar evident un consens politic pentru a putea adopta legile în baza cărora să se facă această nouă împarţire administrativ-teritorială. Forţele din opoziţie au sărit ca arse în momentul în care s-a lansat această problemă, care nu este ceva nou. Oamenii din Minister, mă refer la funcţionarii mai vechi pe partea de administraţie, ne-au spus că, încă din anul 2003, s-a lucrat în cadrul Ministerului la un nou proiect de împărţire administrativă a ţării, în dispoziţia ministrului de atunci. Din păcate, procesul nu a fost finalizat, dar am mare siguranţă că aşa este, structurile baronilor locali din aceea perioadă au avut câştig de cauză şi a fost abandonat. Evident însă că el nu poate fi eludat, viaţa ne obligă să îl gândim în continuare. După o analiză a ceea ce înseamnă această nouă împărţire administrativ-teritorială trebuie să avem în vedere pe de o parte avantajele care pot decurge dintr-o astfel de acţiune dar şi riscurile pe care această activitate le-ar putea presupune”.
Secretarul de stat din MAI a ţinut să precizeze unele avantaje pe care le-ar avea regionalizarea: „Dacă ne referim la avantajele în cadrul specialiştilor din cadrul Ministerului s-au identificat fără a avea pretenţia de a le epuiza! E vorba de fructificarea certă a întregului potenţial de dezvoltare regională şi o mare probabilitate de reducere a disparităţilor intra-regionale. Îmbunătăţirea calităţii şi accesului la servicile publice judeţene, furnizarea standardelor de calitate la nivelul zonelor celor mai dezvoltate. Oferirea posibilităţii de alegere a furnizorului de servicii cele mai dezvoltate. Oferirea posibilităţii de alegere a furnizorului de serviciu cel mai performant într-un teritoriu mult mai mare decât actualele judeţe. Capacitatea de implementare a unor proiecte majore de impact regional. Disponibilizarea de resurse financiare suplimentare pentru rezolvarea problemelor zonelor celor mai sărace. În momentul în care ele vor trăi sub aceeaşi autoritate, aceste disparităţi pot fi atenuate. Foarte importante vor fi reducerea costurilor prin eliminarea suprapunerilor, reducerea efectivelor de personal neesenţial. Potenţial mai bun de gestiune a servicilor publice descentralizate, atragerea unor fonduri suplimentare pentru dezvoltarea regională în perioada 2014-2020 şi implementarea corelată a proiectelor cu priorităţile de dezvoltare regională”.
Dezavantajele regionalizării sunt şi ele numeroase în viziunea Secretarul de stat din MAI, Mihai Capră : „Nu trebuie să avem naivitatea de a crede că acest proces prezintă numai avantaje, există riscul de a nu lua în considereare capcanele care le poate avea în vedere o astfel de acţiune, care este de natură să-ţi creeze probleme grele în viitor. În consecinţă probleme pe care noi le-am identificat nu se corelează cu tradiţia administrativă românească care s-a axat pe judeţele de dimensiuni medii. Este o realitate, dar evident că la scara istoriei 150- 160 de ani nu înseamnă foarte mult pentru noi. Totuşi având în vedere noua structură a societăţii, faptul că facem parte din Uniunea Europeană, dacă trebuie să încercăm să înţelegem şi mai ales să convingem oamenii de necesitatea acţiunii respective. Interrelaţionarea economică, socială, culturală intra-regională este slabă uneori. Este slabă deoarece strctura actuală a judeţelor creează bariere între zonele învecinate şi tocmai acest lucru încercăm să-l evităm. Riscul îndepărtării autorităţilor publice judeţene de cetăţeni ca urmare a distanţelor mari şi a barierelor geografice. Vom creea o structură, acel Consiliu Judeţean, aici mă refer la judeţul mare, care va administra o actuală regiune de dezvoltare europeană. ”
În ceea ce priveşte serviciile publice comunitare, paşapoarte şi permise, Mihai Capră a precizat că acestea nu vor suferi nicio modificare: „Acestea, neavând structuri suport, vor rămâne exact în structura actuală, astfel încât cetăţenii îşi vor lua în continuare permisele şi paşapoartele de unde şi le luau şi până acum, cu menţiunea că dorim să aducem aceste servicii cât mai aproape de cetăţean. Aici, la Vâlcea, de exemplu, vom avea un punct pentru eliberarea paşapoartelor în municipiul Drăgăşani pentru cei de acolo şi comunele zonale. În schimb, dacă ne referim la ISU, lucrurile vor decurge ca în cazul prefecturilor”.
După noua reorganizare vor fi restructurate la nivel naţional cam 1.500 de posturi de la nivelul consiliilor judeţene actuale şi între 150 şi 200 posturi la nivelul prefecturilor. Consiliile Judeţene se vor tranforma în colegii, pentru ca toate zonele, fostele judeţe, să aibă reprezentativitate, iar preşedintele Consiliului Judeţean va fi ales uninominal.
Carmen CĂLIN
Anemona TĂNASE
