24 iunie, Sânzienele (Drăgaica). Tradiții și superstiții

Pe 24 iunie are loc o mare sărbătoare. Românii respectă o serie de tradiții și obiceiuri de nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel care l-a botezat în râul Iordan pe Iisus Hristos.
În calendarul ortodox, preoții trec în paranteze și denumirea populară, Sânziene sau Drăgaica) pentru că oamenii, chiar și în secolul XXI, încă mai păstrează în folclor vechea denumire a sărbătorii, dar care nu are nicio legătură cu semnificația sărbătorii creștine. Sunt două sărbători diferite, una aparține unui cult străvechi, iar cealaltă cinstește memoria Înaintemergătorului lui Iisus Hristos, cel care l-a botezat, de altfel, pe Mântuitor.

Tot în această zi, în cultura populară românească este și sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută și sub denumirea de Drăgaica.
Astăzi nu se muncește dar, atenție această interdicție nu este valabilă toată ziua. Bătrânii spun că nu e bine să muncim atunci când Soarele strălucește puternic pe cer, în timpul zilei. Cu alte cuvinte, munca este permisă până la răsărit și după ce acesta apune.

În ziua Sânzienelor au loc bâlciuri și iarmaroace, iar la balurile de la țară tinerii se întâlnesc cu scopul de a-și cunoaște sufletul pereche. În țară au loc tot felul de târguri de Sânziene în special în zona Munteniei și a Moldovei. Cele mai cunoscute astfel de târguri se deschid la Buzău, Focșani, Ipătești, Câmpulung Muscel, Broșteni și Giurgeni.

În alte locuri, în special prin Oltenia, de Sânziene se fac tot felul de descântece și deochiuri despre care se spune că vindecă sufletele femeilor greu încercate sau alungă blestemele. Sânzienele sunt adesea comparate cu ilele. Unii etnologi spun că nu există diferențe între iele și Sânziene, alții spun că ielele aduc numai lucruri rele, în timp ce Sânzienele sunt binevoitoare cu oamenii.

Superstiții și obiceiuri care țin mai degrabă de mitologie decât de creștinism:
În ziua de Sânziene, oamenii din mediul rural, exasperant de superstițioși, obișnuiau să-și pună la brâu tulpini de cicoare, ca să fie sănătoși și să aibă spor la munca câmpului;
Oamenii mai credeau că era bine să folosească roua pe care o găseau în dimineața acelei zile de 24 iunie. Se credea că acea rouă are puteri miraculoase și că, dacă te stropești cu ea pe trup, te face mai suplu, iar dacă îți dai cu ea pe față, te face mai chipeș;
Noaptea de Sânziene este numai bună alungi spiritele rele. Oamenii făceau niște focuri și aruncau în ele poțiuni puternic mirositoare. E bine să strigi în jurul focului, ca să te audă spiritele și să fugă de tine;
Am zis că Sânzienele sunt zâne bune, dar dacă nu le este respectată sărbătoarea, se fac surate cu Rusaliile, deci devin zâne rele și se răzbună, mai ales pe femei (evident);
De Sânziene nu ai voie să speli, să faci curățenie, să coși, să mături. Cei care nu respectă această regulă, riscă să moară loviți de fulger;
Există o superstiție și pentru îndrăgostiți și, evident, e una plăcută, ca de vară. Li se recomandă să facă baie împreună în rău sau în mare, ca să se iubească toată viața;
În ajunul Sânzienelor, fetele mergeau să culeagă flori pentru această sărbătoare, care sunt împletite în cununi și care apoi trebuiau aruncate peste casă. Făceau asta când mergeau seara să se întâlnească cu băieți. Dacă acele cununi se agățau de horn (și, evident că se agățau), era semn că se apropie cununia;
Acest obicei există și printre femeile bătrâne. Aruncau și ele cu cununa peste casă, dar ele doreau să afle astfel dacă vor muri curând. Dacă acea cunună cădea de pe casă, însemna că se apropie moartea;
Tot referitor la conotația erotică a Sânzienelor, fetele mai obișnuiau să-și pună din florile culese unele sub pernă, ca să-și viseze ursitul;
Seara, se mai făcea un foc pe cel mai înalt deal, iar oamenii, de regulă flăcăii, se încingeau cu brâuri de pelin, se învârteau în jurul focului, apoi aruncau acele brâuri în foc, ca să se ducă și necazurile odată cu ele.

Ce nu ai voie să faci de Sanziene
Dacă oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, Sânzienele se supără, devenind surate bune cu înrăitele Iele sau Rusalii. Sânzienele se răzbună pe femeile care nu țin sărbătoarea de pe 24 iunie, pocindu-le gură. Nici bărbații nu scapă ușor. Pe cei care au jurat strâmb vreodată, sau au făcut alt rău, îi așteptă pedepse îngrozitoare, despre Sânziene știindu-se că sunt mari iubitoare de dreptate.
De asemenea, cine nu respectă Drăgaica poate avea parte de multe nenorociri: cel care spală, coase sau mătură în acea zi poate muri fulgerat.