Parcul Naţional Buila-Vânturariţa – atracţie turistică pentru vâlceni şi nu numai

Iată ce vă oferă Parcul Naţional Buila Vânturariţa:

Te-ai decis să explorezi cărările Builei? Vei fi surprins şi încântat să afli că aici, de câţiva ani, ai toate condiţiile: poteci amenajate şi marcate, indicatoare la toate intersecţiile de trasee, panouri de informare în multe puncte-cheie, o cabană turistică şi patru refugii turistice. {n plus regulile Parcului Naţional, aplicate cu stricteţe fac din acest munte o oază de linişte şi curăţenie unde vei descoperi că este o adevărată plăcere să-i străbaţi potecile.

Există 19 trasee turistice (peste 250 km de drumuri forestiere şi poteci), de-a lungul cărora te vor ajuta stâlpi şi săgeţiindicatoare.

Parcul Naţional Buila-Vânturariţa – este cel mai mic parc naţional din România, cu o suprafaţă de 4186 ha, fiind situat în Judeţul Vâlcea, în sudul Munţilor Căpăţânii, pe teritoriul localităţilor Costeşti, Bărbăteşti şi Băile Olăneşti.

Masivul Buila-Vânturariţa se întinde de la vest de Cheile Bistriţei şi până la est de Cheile Olăneştilor (Folea). Legătura cu Munţii Căpăţânii este făcută prin Plaiul Netedu (interfluviul dintre râurile Bistriţa şi Costeşti), Plaiul Lespezi (interfluviul dintre râurile Costeşti şi Cheia) şi Plaiul Hădărău (interfluviul dintre râurile Cheia şi Olăneşti).

Creasta Buila-Vânturariţa are o extindere spaţială de tip liniar, cu o lungime de circa 14 km şi o lăţime cuprinsă între 0,5 şi 2,5 m km (extinderea calcarelor jurasice). Altitudinea absolută este în Vârful Vânturariţa Mare (1885 m), iar cea minimă la ieşirea Bistriţei din chei (550 m).

„Parcul Naţional Buila-Vânturariţa are  19 trasee turistice marcate care vin şi pleacă din parc. El are 6 puncte de intrare: 3 în Comuna Costeşti, unul pe Valea Bistriţa şi două pe Valea Costeşti: Bistriţa, Pietreni-Prislop şi Pietreni-Valea Morii; 1 în Comuna Bărbăteşti pe Valea Otăsăului;1 în Satul Cheia pe Valea Cheia şi unul în Oraşul Băile Olăneşti pe Valea Olăneşti.Accesul se poate face fie pe drumul naţional 67 Rm. Vâlcea-Târgu Jiu, fie pe drumul judeţean Rm. Vâlcea-Băile Olăneşti. Alegând prima variantă se poate ajunge în parc astfel: 30 Km până în Bărbăteşti (sat Bârzeşti), apoi înspre nord pe Valea Otăsăului, 5 km pe drum asfaltat, încă 3 km pe drum forestier, până la capătul drumului, de unde pe potecă, într-o oră, se ajunge la Schitul Pătrunsa;

38 km până la Costeşti, apoi înspre nord, se poate ajunge fie în Satul Bistriţa (7 km pe drum asfaltat), fie în Satul Pietreni (5 km drum asfaltat şi 2 km drum pietruit). Alegând şoseaua spre Băile Olăneşti, după 15 km se pot alege două variante:pe Valea Olăneşti, 6 km până în staţiune şi 14 km pe drum forestier până în Cheile Olăneşti, trecând pe la cantonul silvic Mânzu (7 km); pe Valea Cheia, 7 km până în Valea Cheii pe şosea asfaltată, apoi pe drum forestier. După ce se trece de Schitul Iezer (3 km), se poate ajunge fie la Schitul Pahomie (8 km), fie la cantonul silvic Cheia (9 km)”, a precizat Cosmin Botez, directorul Parcului Naţional Buila Vânturariţa.

 

 

Apreciati modul de viaţă şi tradiţiile vâlcenilor de la munte

 

{ncă din cele mai vechi timpuri este atestată prezenţa omului în aşezările de pe vârfurile râurilor care curg la poalele Munţilor Builei. Aici se află câteva localităţi străvechi: oraşul Horezu, comuna Costeşti ( satele Costeşti, Bistriţa, Pietreni şi Văratici), comuna Bărbăteşti (satele Bărbăteşti, Bodeşti, Negruleşti şi Bârzeşti), comuna Stoeneşti, comuna Păuşeşti, oraşul Băile Olăneşti(satele Cheia, Tisa, Comanca, Gurguiata).

Aşezământele monahale din zonă ( Mânăstirea Bistriţa, Mânăstirea Arnota, Mânăstirea Hurez, Mânăstirea Sărăcineşti, Schitul Pahomie, Schitul Pătrunsa, Schitul Păpuşa, Schitul 44 Izvoare, Schitul Peri, Schitul Bradu, Schitul Jgheaburi) au fost centre importante de dezvoltare şi păstrare a culturii începând cu perioada medievală târzie. Moştenirea celor mai vechi timpuri s-a păstrat astăzi prin păstorit, pomicultură, apicultură şi meşteşugurile de prelucrare a lemnului şi a pietrei. Iar cea mai cunoscută îndeletnicire a locuitorilor din zonă este olăritul (ceramica de Horezu).

De asemenea, binecunoscute sunt covoarele olteneşti cu motive florale, obiectele artizanale din lemn, portul şi tradiţiile păstoreşti.

Produsele tradiţionale locale sunt foarte apreciate: fructe gustoase crescute natural în livezile de la poalele muntelui, ţuică ce partă încă aroma poamelor, brânzeturi alese, din lapte proaspăt de la oi crescute lapte proaspăt de la oi crescute la stânele din Munţii Builei, şi parfumata miere din stupii de la pajiştile înflorite ale Builei.

Obiective turistice din Parcul Naţional Buila-Vânturiţa

Dintre obiectivele turistice naturale de interes, în parc pot fi vizitate: Cheile Bistriţei; Cheile Costeşti; Cheile Cheia, (unele dintre cele mai înguste şi sălbatice sectoare de chei din ţară); Cheile Olăneşti; Valea Otăsaului; Peştera Liliecilor (Sfântul Grigore Decapolitul) de la Bistriţa; Peştera Urşilor din Cheile Bistriţei; Dolinele din Muntele Arnota; Poiana cu ghiocei bogaţi (Leucojum vernum) de la Prislop; Arcada naturală Casa de Piatră de la Pătrunsa; Rezervaţia de tisă de la Cheia; Poienile cu orhidee din Valea Cheia; Peşterile din Cheile Cheii: Peştera cu Lac, Peştera Laleaua Verde; Peştera Arnăutilor din Cheile Olăneşti (Folea).

 

Mânăstiri şi Biserici

Mânăstirea Bistriţa – Costeşti

Ctitorie a boierilor Craioveşti, banul Barbu şi fraţii săi Pârvu, Danciu şi Radu, mânăstirea Bistriţa datează din jurul anului 1490. Biserica actuală este construită în stil neogotic, cu dimensiuni generoase, având aspect de catedrală.

Biserica Bolniţa – Bistriţa

Din ctitoria Craioveştilor, astăzi se mai păstrează doar bisericuţa Bolniţei (1520-1521), o construcţie modestă (11 x 4 m), din piatră (bolovani de râu) şi pe alocuri cărămidă, de tip navă, fără turlă, acoperită cu şiţă. Biserica are un naos pătrat, cu altarul rotunjit în interior, fără pronaos. Bolta este de formă cilindrică şi fără turlă (indiciu de vechime mare – asemănare cu Cotmeana).

Biserica Ovidenia – Peştera Liliecilor (Sfântul Grigore Decapolitul) – Bistriţa

Cel mai vechi monument istoric aflat în Peştera Liliecilor este bisericuţa Ovidenia. Se presupune că prima biserică din peşteră a fost ridicată la sfârşitul secolului al XIII-lea, aceasta ruinându-se în secolul al XIV-lea, când călugării au părăsit peştera şi au construit biserica Bolniţa, în vremea egumenului de la Tismana.

Schitul Păpuşa – Bistriţa

Biserica a fost zidită în 1712, ctitorită de călugării bistriţeni care îl aveau în frunte pe egumenul ştefan. Aceştia au închinat-o Sfântului Grigore Decapolitul. Zugrăveala din aceeaşi epocă, a fost făcută cu cheltuiala unor membri ai familiei Brâncoveanu.

Mănăstirea Arnota – Bistriţa

A fost ctitorită de Matei Basarab în anii 1633-1634, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, pe temelia unei biserici mai vechi. Pridvorul cu turla i-a fost adăugat de către Constantin Brâncoveanu, la începutul domniei lui, o dată cu reparaţiile, în anii 1705-1706. Tot el îi reconstruieşte catapeteasma, o adevarată operă de artă sculpturală, în stil brâncovenesc (din 1913 se află la muzeul de artă brâncovenească de la Mogoşoaia) şi renovează pictura, fără să o înlocuiască pe cea originală.

 

Schitul 44 Izvoare – Pietreni

Cunoscut şi sub numele de Schitul de sub Piatră, schitul a fost construit de către egumenul Ştefan al mânăstirii Bistriţa, în anul 1701, fiind metoc al acestei mănăstiri.

Mănăstirea Pătrunsa – Bărbăteşti

Schitul are hramul „Cuvioasa Paraschiva”, de la numele mamei episcopului Climent. Acest schit a fost construit în 1740 de către Episcopul Climent al Râmnicului, în amintirea faptului că aici a fost născut de mama sa Paraschiva Modoran din Pietrarii de Jos, fugară peste munte de frica unei invazii turceşti, adăpostindu-se la poalele Muntelui Buila, în locul numit astăzi Pătrunsa.

Schitul Pahomie – Cheia

Din pisania actuală a schitului rezultă că întemeietori sunt Pahomie monahul şi Sava Haiducul, în anul 1520, justificându-se numele de Schitul Pahomie de la Izvorul Frumos.

Obiective turistice cultural-istorice în zona adiacentă Parcului Naţional Buila-Vânturariţa: Muzeul Ceramicii – Horezu; Ateliere de ceramică – Horezu; Cula Greceanu – Măldăreşti – Sec. XVIII; Cula Duca (Sec. XIX) şi Muzeul Memorial I. Gh. Duca – Măldăreşti; Mânăstirea Horezu (Sec. XVIII) – Satul Romani – Monument al patrimoniului universal UNESCO; Schitul Sfântul Ştefan – Sec. XVIII – Satul Romani; Schitul Sfinţii Apostoli – Sec. XVIII – Satul Romani; Muzeul de Artă Costeşti; Expoziţia de artă populară – Bărbăteşti; Schitul Jgheaburi – Sec. XVIII – Stoeneşti; Schitul Iezer – Sec. XVII – Cheia; Mânăstirea Sărăcineşti – Sec. XVIII – Cheia; Schitul Bradu – Sec. XVIII – Olăneşti; Mânăstirea Frăsinei – Sec. XIX – Olăneşti.

Parcul are şi locuri special amenajate de campare

Tariful de vizitare al Parcului Naţional Buila-Vânturariţa în valoare de 5 lei, valabil pentru 7 zile, indiferent de numărul de intrări în Parc, în acest interval. Biletele vor fie eliberate de personalul APNBV – la intrările în parc sau pe trasee – sau la Cabana Cheia. Veniturile obţinute din vizitarea parcului vor fi folosite de Administraţie pentru achiziţionarea pungilor ecologice, transportul deşeurilor la groapa de gunoi, marcarea şi întreţinerea traseelor turistice etc. Pentru înoptat în condiţii de bivuac, turiştii au la dispoziţie opt locuri de campare amenajate( Cheile Bistriţei, Poiana Prislop, Poiana Scărişoara, Poiana Pătrunsa, Schitul Pahomie, Cheia-tunel, Cabana Cheia, Cheile Olăneşti). Şi, nu în ultimul rând, doresc să rog vizitatorii să păstreze curăţenia!”, a conchis Cosmin Botez, directorul Parcului Naţional Buila Vânturariţa.

Carmen CĂLIN