Ordonanţa care înrăutăţeşte îmbunătăţirile funciare
9 martie 2010. Autorităţile judeţului Vâlcea intră în alertă maximă după ce alternanţa ploilor cu ninsorile au provocat alunecări de teren în peste 30 de localităţi.
14 septembrie 2010. După 4 serii de fenomene meteorologice neobişnuite, Vâlcea este din nou devastată de puhoaiele apelor fiind compromise 89 de drumuri şi 282 poduri şi podeţe.
3 februarie 2011. Autorităţile şi forţele ISU fac cu greu faţă valurilor de pământ desprinse din pantele dealurilor. Satul şuta din comuna Muereasca este spintecat în două de tăişul unei mari alunecări.
10 martie 2011. Mai multe gospodării din comunele Milcoiu şi Dănicei sunt în pericol de a fi înghiţite de pământul răvăşit de alunecări.
Am surprins până aici doar 4 momente luate la întâmplare din puzderia de evenimente dramatice şi cu efecte pe termen lung care, an de an, pun la grea încercare locuitorii judeţului Vâlcea. Prevenirea acestora este posibilă dacă autorităţile centrale şi-ar apleca puţin urechea la semnalele din Vâlcea şi la cererile insistente de a se interveni cu lucrări de îmbunătăţiri funciare. De fiecare dată, răspunsurile de la Bucureşti au fost rare şi anemice chiar dacă se ştie şi acolo că procesele de eroziuni şi alunecările de teren situează judeţul Vâlcea pe primul loc în ţară şi că aceste procese naturale s-au acutizat în ultimii ani.
Era de aşteptat ca, din această toamnă, Vâlcea să intre într-un program amplu de lucrări care să oprească fenomenele de degradare a terenurilor, lucrări de regularizare a scurgerilor de pe versanţi, de stingere a formaţiunilor torenţiale, precum şi alte amenajări de îmbunătăţiri funciare.
În locul programului atât de aşteptat, ne-a parvenit Monitorul Oficial din 30 septembrie a.c. în care a fost publicată „Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 82 privind unele măsuri de organizare a îmbunătăţirilor funciare”. Este un titlu înşelător, pentru că, de fapt, prin Ordonanţa respectivă este pusă pe butuci autoritatea desemnată să se ocupe de organizarea sistemului naţional de irigaţii, de deschiderea unor mari şantiere pentru lucrări hidro şi pedo-ameliorative etc.
Este surprinzătoare şi deosebit de păguboasă uşurinţa cu care Guvernul renunţă la una dintre cele mai importante regii naţionale transformând-o printr-o halucinantă Ordonanţă de Urgenţă într-o modestă instituţie publică aruncată în ograda Ministerului Agriculturii. Era sau nu era nevoie de Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare în care 5.000 de angajaţi trebuia să ţină în frâu gravele fenomene erozionale, alunecările de teren şi mai ales să pună o dată pe picioare sistemul naţional de irigaţii? Prin OUG 82/30.09.2011, sunt aruncaţi peste gard 3500 de angajaţi cu state vechi în lucrări de îmbunătăţiri funciare, fiind menţinuţi doar 1500 cu care vor trebui încropite 41 de filiale judeţene plus agenţia naţională care le va coordona.
Prin desfiinţarea Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare problemele privind realizarea, întreţinerea, modernizarea şi exploatarea digurilor de protecţie împotriva inundaţiilor au fost pasate către Ministerul Mediului. Oare, să nu se fi auzit la Palatul Victoria că foarte multe diguri sunt deja expirate, că toate digurile din România trebuie refăcute radical pentru preluarea marilor debite aşa cum acelaşi Guvern a prevăzut în propria Strategie de Management al Riscului de Inundaţii pe termen mediu şi lung?
Nu o spunem noi, ci preluăm din studiile Ministerului Mediului care avertiza încă din 2008 că 900.000 de români trăiesc în zone de mare risc la inundaţii şi că 88.000 de case pot fi luate de ape la orice cădere mai mare de precipitaţii.
Decapitarea Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare vine după ce mai întâi a fost desfiinţat Laboratorul de prognoze de lungă durată al ANM şi într-un moment de intense preocupări pentru finalizarea, până în 2013, aşa cum ne cere UE, a hărţilor de inundabilitate şi celor de risc.
La polul opus s-a aşezat starea gravă de lucruri din această perioadă, adică seceta care scoate din nou la lumină situaţia dezastruoasă a irigaţiilor. Specialiştii avertizează deja că lipsa prelungită a ploilor va amâna însămânţările de toamnă şi că această întârziere va fi fatală viitoarelor culturi.
Toate aceste măsuri negândite demonstrează că nu avem politici agricole coerente care să nu ne ducă, aşa cum se prognozează în lume, în situaţia ca „mâncarea cea de toate zilele să devină lux”. ţările toate se agită, numai la noi Ministerul Agriculturii transmite veşti liniştitoare precum că este prematur să discutăm de recolte slabe şi despre criză alimentară. „România nu va intra în criză alimentară – susţine ministrul Valeriu Tabără – pentru că are potenţial”. Da, are potenţial, dar el rămâne neproductiv dacă nu este valorificat prin politici coerente care, am mai spus, lipsesc cu desăvârşire.
Dr.ing. Ion Cîlea, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea
