Cine taie pădurile din Obârşia Lotrului?
Instituţiile abilitate trebuie să oprească acest jaf!
• Obştea Banca Gilortul Novaci nu a făcut dovada că este succesorul patrimonial al Băncii Populare Gilortul, astfel că, cele 564 de hectare de fond forestier ar trebui să fie în proprietatea statului român! Dacă acest lucru s-ar întâmpla, n-ar mai avea loc aceste tăieri haotice care nu respectă legile pădurii!
• Comisiile locale şi judeţene atunci când au validat drepturile de proprietate nu au analizat cu atenţie documentele şi au făcut o confuzie enormă între „ASOCIAŢIE” şi „FORMĂ ASOCIATIVĂ”!
Trecând deunăzi prin nordul judeţului Vâlcea, mai exact prin Obârşia Lotrului, am constatat cu stupoare că se exploatează în mod iraţional pădurea din această zonă. Pot să afirm, fără pic de exagerare, că se taie ca-n codru! Nu se ţine seama de cerinţele pădurii, de sol şi de ape. Se taie într-o continuă nebunie, contra cronometru, pe apucate!
Am demarat o anchetă jurnalistică, m-am interesat şi am aflat că suprafeţele de pădure jefuite aparţin Obştei Banca Gilortul Novaci. Oare chiar îi aparţin de drept de practică acest jaf?
Am aflat şi, bineînţeles, dovedesc acest lucru, că Obştea Banca Gilortul Novaci a fost înscrisă în registrul special al Asociaţiilor şi Fundaţiilor de la Judecătoria Novaci, judeţul Gorj, prin încheierea din şedinţa din Camera de Consiliu din 8 iunie 2005, pe care o s-o publicăm mai jos, s-o vedeţi şi s-o citiţi şi dumneavoastră.
De ce oare acest lucru s-a întâmplat în 2005 când, de fapt, toate obştile din judeţul Vâlcea, începând cu anul 2000, şi-au reconstituit drepturile de proprietate unde, chiar şi astăzi, unele dintre ele se află pe rolul instanţelor judecătoreşti (din judeţ sau din afara judeţului) în ceea ce priveşte mărimea proprietăţii şi amplasamentul acesteia.
• Cine este de fapt Obştea Banca Gilortul Novaci?
Obştea Banca Gilortul Novaci poate fi asociaţie sau fundaţie, dar nu formă asociativă, ca atare, nu i se poate reconstitui proprietatea conform legilor funciare, respectând Legea 1/2000, Art 24! Prin sentinţa din Camera de Consiliu din 8.06.2005 s-a admis cererea de înscriere în registrul special al Asociaţiilor şi Fundaţiilor la Judecătoria Novaci, judeţul Gorj, însă comisiile locale şi judeţene de aplicare a legilor fondului funciar greşit au analizat şi interpretat obştea ca asociaţie şi fundaţie, dar nu FORMĂ ASOCIATIVĂ cu patrimoniu iniţial, adică Obştea Banca Gilortul Novaci nu a făcut dovada de succesor patrimonial al Băncii Populare Gilortul.
Dacă studiem atent actul prezentat, constatăm că Judecătoria Novaci din judeţul Gorj a dispus înscrierea în registrul special al Asociaţiilor şi Fundaţiilor în baza OG Nr 26/2000, lucru corect până aici pentru că oricine poate să-şi înfiinţeze o ASOCIAŢIE sau FUNDAŢIE, dar până la o FORMA ASOCIATIVĂ este cale lungă deoarece aceasta poate fi înfiinţată pentru persoanele juridice, în speţă obşte sau obşti, numai conform Legii 1/2000, Art. 24. Mai exact, cel care solicită reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar trebuie să facă dovada că este continuatorul celui care a avut în proprietate asemenea bunuri sau, mai exact spus, să facă dovada că este succesorul patrimonial al Băncii Populare Gilortul, persoană juridică care nu s-a reînfiinţat după anul 1990.
Din surse sigure am aflat şi cum că Obştea Banca Gilortul Novaci este succesorul patrimonial al Băncii Populare Gilortul, a fost contestat de Direcţia Silvică Vâlcea dar, deocamdată, nu este soluţionat în totalitate de către instanţele de judecată de la Brezoi!
Acum, cum este şi firesc, este momentul să ne întrebăm ca jurnalişti, şi implicit ca şi cetăţeni, de ce comisiile locale şi judeţene atunci când au validat drepturile de proprietate nu au analizat cu atenţie documentele şi au făcut o confuzie enormă între „asociaţie” şi “formă asociativă”, ceea ce a permis să se întâmple acum în pădurile din nordul judeţului nostru care, de drept, ar trebui să fie în proprietatea publică a statului român.
564 de hectare fond forestier – proprietăţile Băncii Populare Gilortul
Am reuşit să obţinem documentul şi acum vă prezentăm şi dumneavoastră situaţia proprietăţilor deţinute înainte de naţionalizare de Banca Populară Gilortul din Localitatea Novaci, judeţul Gorj. Astfel, potrivit „Procesului verbal pentru stabilirea impozitului de echivalent asupra bunurilor de mână moartă” întocmit de administraţia financiară Gorj, la data de 1 iunie 1946 şi avizat cu nr 1206/21oct1946, document în care este prezentată întreaga avere mobilă şi imobilă a băncii Populare Gilortul, persoană juridică care nu s-a reînfiinţat după 1990. Suprafaţa de fond forestier deţinută de Banca Poluară Gilortul înainte de naţionalizare, respectiv Muntele Pleşa Tâmpei a fost revendicată şi reconstituită de către Comisia Judeţeană de Fond Funciar Vâlcea pentru Obştea Banca Gilortul Novaci în baza legilor de reconstituire a dreptului de proprietate, însă fără a face dovada că este succesorul patrimonial al Băncii Populare Gilortul. Aşadar, rugăm instituţiile abilitate să ia măsurile necesare, să intervină în calitate de reprezentant al statului român pentru reintrarea în drept a statului asupra proprietăţii de fond forestier din Muntele Pleşa Tâmpei, mai exact 564 de hectare, suprafaţă retrocedată fără drept obştei de moşneni care nu poate face dovada că este succesorul Băncii Populare Gilortul.
Sperăm că poate vom avea ocazia să primim sprijinul celor care ştiu mult mai multe decât noi (să putem avea acces la toate documentele) despre felul şi modul cum au fost reconstituite drepturile de proprietate pentru persoanele juridice şi fizice din proprietatea publică a statului, din pădurile ce, de drept, au aparţinut şi aparţin statului român.
Dacă vom avea norocul (şansa) să intrăm în posesia documentelor, prin intermediul articolelor publicate în ziarul nostru, vom arăta cititorilor, dar şi locuitorilor acestui judeţ, cum, din proprietatea statului, circa 15-20.000 hectare de pădure au trecut în posesia unor persoane fizice şi juridice… (va urma!)
Anemona TĂNASE
