Fermierii vâlceni, solidari cu cei din ţară! Fermierii fac grevă la MADR pentru subvenţii
• Oare unde e ţaranul român? Că de la pieţe a dispărut demult!
Vedem, din ce în ce mai des, nemulţumirea agricultorilor români. Fermierii au tot ameninţat cu pichetarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), lucru pe care l-au şi făcut, ieşind în stradă miercuri dimineaţa, ca urmare a deciziei MADR de a acorda subvenţia pe cap de animal total insuficienţă, de doar 460 de lei/cap de animal. Astfel, crescătorii de bovine fiind nevoiţi să renunţe la efective. Subvenţia cerută de fermieri este de 700 lei / cap de animal.
Pentru a afla mai multe despre nemulţumirea lor, am stat de vorbă cu fermierii vâlceni, care stăteau la coadă pentru depunerea unor dosare la sediul APIA Vâlcea şi la sediul Direcţiei de Agricultură Vâlcea.
Banii alocaţi subvenţiei pe cap de animal, mai puţini decât în anii precedenţi
„Subvenţia care ne va fi acordată de către MADR în acest an este de numai 460 lei/cap de animal, adică sub nivelul anului 2009, când era de 571 lei/cap de animal. Vrem ca subvenţia pentru acest an să fie cu cel puţin 20% mai mare ca în 2009 şi nu mai mică. Sistemul este de vină, este gândit prost”, ne-a declarat Mihai V, un tânăr fermier vâlcean.
„ Suntem solidari cu fermierii din toată ţara deoarece trebuie să nei apărăm drepturile: dreptul de a face agricultură, dreptul de a produce alimente, dreptul de a primi subvenţii, dreptul de a beneficia de măsuri de susţinere egale cu ale celorlalţi agricultori din Uniunea Europeană. Prea multe întrebări rămase fără răspuns, prea multe discuţii, prea multe aşa zis negocieri rămase fără rezultat, prea multe răspunsuri începute cu «Nu se poate!»,” ne-a declarat Marcel S., un agricultor cu o vechime de peste 35 de ani în domeniu.
„Politicienii se întrec în declaraţii şi în iniţiative care mai de care, fără să ne uitam dacă acestea au vreun efect asupra „fermierilor” noştri, şi nu ne întrebăm: Oare unde e ţaranul român? Că de la pieţe a dispărut demult. De când cu certificatul de producător, nu mai găseşti vechii ţărani care îşi comercializau şi ei cum puteau produsele. Eu obişnuiam să iau brânză poaspată de la o băbuţă care aducea tocmai de la stâna sa proprie. De când a dispărut nu am mai găsit, sincer, în nicio parte brânză ca a ei,” şi-a exprimat nemulţumirea Marinela G.
Fermierii vâlceni subliniază faptul că subvenţiile sunt cele mai mici din Europa, că preţul motorinei este la fel ca la maşinile de lux.
„Mai mult, să fii fermier în România şi să poţi spune că venitul pe care îl ai din munca pământului este suficient devine un fel de «ireal». Cât despre posibilitatea de a face profit şi a mai face investiţii, nici gând. Politicienii sunt răspunzători de ce se întâmplă cu agricultura din ţara asta. Subvenţiile sunt cele mai mici din Europa, preţul motorinei îl plătim ca pentru maşinile de lux, şi, astfel Guvernul vrea agricultură, guvernanţii se bat cu pumnii în piept că sprijină agricultura. Nu mai faceţi, domnilor guvernanţi, calcule privind sumele acordate acestora. Rezultatul, oricum aţi face, este de cel puţin două-trei ori mai mic decât în alte ţări europene. Competitivitatea produselor agricole româneşti pe piaţa comunitară este inexistentă,”subliniază Mihaela Stanciu.
„Vreau să vă spun că grupurile de producători sunt recunoscute pe baza unui plan de afaceri prin care organizaţia se angajează că, anual, timp de cinci ani, să se dezvolte. Pentru aceasta, grupul ar trebui să investească în dotări de tehnică pentru agricultori, maşini de transport marfă. După realizarea investiţiilor dintr-un an, grupul depune documentaţia şi primeşte înapoi 70% din valoarea investiţiei. Ce frumos! Dar ce greu în România! Ca să primeşti 70% trebuie să investeşti, mai întâi, 100%. Trebuie să ai bani necesari, finanţarea. De 120%, cel puţin, cât îţi cere banca. Garanţia de la stat poate fi de maxim 80%. De unde pui diferenţa? se întreabă Gabriela M.
Fermierii au mari aşteptări de la Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Pe lângă cele câteva măsuri luate până acum, motorina, bunăstarea la porcine şi pasări, sunt celelalte forme de sprijin nelămurite şi incorect gândite a fi aplicate: CNDP-ul la bovine, ovine şi caprine şi SAPS-ul, ambele aflate în suferinţă datorită subfinanţării.
Agricultorii nu au cerut şi nici nu cer altceva decât măsuri de susţinere egale cu ale celorlalţi producători agricoli europeni. Să se afle pe acelaşi culoar măcar acum, startul, din păcate, fiind ratat cu multă vreme în urmă. Credeţi că va fi posibil?
Carmen CĂLIN
