18 noiembrie – Ziua Europeană a informării despre Antibiotice
„Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice – 18 noiembrie” este un proiect în cadrul Departamentului de Sănătate Publică. Scopul acestui proiect este de a atrage atenţia asupra fenomenului de rezistenţă a bacteriilor la antibiotice, situaţie care ar putea fi evitată prin conştientizare şi responsabilizare. Principala cauză a acesteia este reprezentată de utilizarea iraţională a antibioticelor. Antibioticele se eliberează din farmacii fără reţete, iar populaţia, din păcate, exploatează aceste medicamente fără a cunoaşte limitele. Oamenii iau decizii fără a cunoaşte în totalitate cauzele, tratamentul adecvat şi consecinţele unui tratament greşit. (mulţi bolnavi se (auto)tratează cu antibiotic pentru o simplă răceală care, în 70% din cazuri, este de etiologie virală)
Educarea populaţiei reprezintă primul pas spre o lume guvernată de principii corecte din punct de vedere medical,”a declarat directorul DSP Vâlcea, dr. Maria Murăruş.
Abuzul de antibiotice, un pericol real
Abuzurile de orice fel atrag în mod implicit repercursiuni negative care pot fi uneori fatale. Abuzul de antibiotice nu îţi face rău doar pe moment ci efectele pot fi pe termen lung .
Administrarea de antibiotice atunci când nu este cazul duce la creşterea rezistenţei bacteriere astfel încât o infecţie cauzată de o bacterie poate deveni imună la un antibiotic la care ar ceda în condiţii normale. Creşterea imunităţii bacteriilor nu este singurul risc al abuzului de antibiotice. Foarte grave sunt reacţiile adverse pe care aceste medicamente le produc, printre care: infecţii micotice, tulburări gastrointestinale sau reacţii alergice
Ce sunt antibioticele?
Antibioticele sunt substanţe naturale sau sintetice care acţionează în scopul distrugerii bacteriilor sau în scopul limitării dezvoltării (reproducerii) acestora. De aceea, sunt utilizate pentru a trata anumite tipuri de infecţii bacteriene.
Rezistenţa bacteriilor la antibiotice
Rezistenţa la antibiotice este cu atât mai mare cu cât utilizăm un număr mai mare de antibiotice.
Rezistenţa bacteriilor nu este singurul risc al utilizării excesive a antibioticelor. Antibioticele folosite azi sunt relativ sigure, dar pot avea anumite efecte adverse. Acestea variază de la infecţii micotice uşoare şi deranjamente stomacale la diaree severă şi reacţii alergice ce pot fi mortale.
Dacă vreodată un pacient a primit un antibiotic pentru tratarea unei gripe, inseamnă că aparuse deja o suprainfecţie bacteriană, adică prezenţa virusului a facilitat pătrunderea în corp a unei bacterii sau ca medicul a greşit.
Antibiograma
În unele cazuri, nu se poate şti care este antibioticul potrivit în lipsa antibiogramei. Aceasta este o analiză de laborator care apreciază sensibilitatea unui germene faţă de un anumit antibiotic.
Foloseşte antibioticele cu înţelepciune !
• Nu lua antibiotice de fiecare dată când eşti bolnav. Ele nu pot trata toate infecţiile şi uneori nu poţi face decât să aştepţi ca boala să treacă.
• Ia antibioticul aşa cum ţi-a fost prescris. Urmează întocmai instrucţiunile medicului, inclusiv numărul de pastile care trebuie luate zilnic, intervalul la care trebuie luate şi numărul de zile. Este interzis să scurtezi tratamentul, chiar dacă te simţi mai bine. Scurtând tratamentul, nu faci decât să elimini bacteriile mai slabe, permiţând supravieţuirea celor mai puternice, care vor deveni şi rezistente la antibiotic.
• Nu lua niciodată antibiotice fără reţetă . Fiecare antibiotic acţionează asupra anumitor bacterii, deci este posibil ca medicamentul pe care îl iei să nu aibă niciun efect asupra bolii tale.
• Protejează-te împotriva infecţiilor. Este mai simplu să previi decat să tratezi, iar asta e valabil şi în cazul infecţiilor. Punctul de pornire este igiena: spală-ţi bine mâinile cu apă şi săpun, în special după ce foloseşti toaleta şi după ce atingi carnea crudă pentru mâncare. Deşi există substanţe antibacteriene pentru curăţat, banalul săpun este de ajuns pentru a elimina germenii.
Carmen CĂLIN
