SOS Salvaţi bisericile de lemn din judeţul Vâlcea
Mai multe biserici de lemn din judeţul Vâlcea se află în stare avansată de degradare, nevoile de conservare ale acestora sunt în cele mai multe situaţii mult peste resursele locale, a declarat joi, în Colegiul Prefectural, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Culte, prof. Florin Epure.
El a adăugat că a fost întocmit un raport cu situaţia acestor biserici, ce a fost prezentat recent în Colegiul Prefectural şi care va fi înaintat Ministerului Culturii sub forma unui memoriu intitulat „SOS. Salvaţi bisericile de lemn din Judeţul Vâlcea”.
„Bisericile de lemn din Arhiepiscopia Râmnicului formează un patrimoniu preţios pe plan naţional şi internaţional. Până la începutul secolului al XIX – lea vâlcenii au creat şi s-au manifestat preponderent într-o civilizaţie a lemnului, de o bogăţie, o varietate şi un rafinament remarcabil, în care bisericile de lemn au atins vârful ei maxim de expresie.
În Vâlcea se păstrează 88 de de biserici de lemn, clasate în Lista Monumetelor Istorice, din care trei sunt de categoria A, construite într-o perioadă cuprinsă între secolul al XVI-lea şi până la primului război mondial. Valoarea lor în ansamblu este inestimabilă pentru cultura românească. Ele fac parte integrantă şi definitorie din identitatea naţională. Numărul bisericilor de lemn datate din secolul XVIII este destul de mare, şi ele se găsesc mai mult în nordul judeţului.
În secolele de coexistenţă, arhitectura sacrală de lemn şi cea de zid s-au împletit şi influenţat reciproc. Datorită statutului mai ridicat acordat construcţiilor de zid, meşterii de lemn au preluat şi adaptat, în timp, unele elemente formale şi decorative din modelele de zid. Arhitectura religioasă a fost dominată încă de timpuriu de marile ctitorii de zid. În secolele XVIII şi mai ales XIX multe biserici de lemn din Vâlcea au fost tencuite şi pictate imitând în mod special pe cele de zid. Unele biserici de lemn au fost chiar completate cu catapetesme, altare sau pridvoare de zid. Într-o stare mai mult sau mai puţin avansată de ruinare se află, bisericile „Cuvioasa Paraschiva” din satul Budurăşti, comuna Stoeneşti (1755-1756), ruină, „Cuvioasa Paraschiva” din satul Măgureni, comuna Guşoieni, „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din oraşul Brezoi, Sf. Nicolae şirineasa, „Cuvioasa Paraschiva” din Sineşti (avariată de incendiul din anul 2004) şi „Buna Vestire” şi „Arhanghelul Mihail” din satul Urşi, comuna Popeşti, „Înălţarea Domnului”, sat Valea Scheiului, comuna Dănicei şi „Sfinţii Voievozi”, din punctul „La nuc’”, satul Mitrofani, comuna Mitrofani’,” a precizat directorul Direcţiei pentru Cultură şi Culte, prof. Florin Epure.
Carmen CĂLIN
