9 sfaturi pentru combaterea stărilor depresive, oferite de prof.dr. Gheorghe Mencinicopschi
Supraîncărcarea corpului cu toxine provenite din alimente are un puternic răsunet asupra stărilor noastre de dispoziţie. Cu timpul tristeţea, apatia, lipsa de energie şi a chefului de viaţă câştigă teren, punând stăpânire pe viaţa noastră. Iată, în continuare, câteva sugestii utile în combaterea stărilor depresive, nu prin medicamente, ci şi prin stil de viaţă şi alimentaţie, prezentate de prof. dr. GHEORGHE MENCINICOPSCHI în cartea sa “şi noi ce mai mâncăm?”
1. Alimentele naturale, integrale, mesele la care aceste alimente sunt asociate corect, diversitatea alimentelor uşurează digestia şi stimulează detoxifierea (împreună cu renunţarea la sedentarism).
2. Multe alimente furnizează un aminoacid important în acest sens şi anume triptofanul. Acesta este precursorul serotoninei, denumită şi hormonul fericirii.
Alimentele bogate în triptofan sunt: drojdia de bere (din suplimente alimentare Saccharomyces carlsbergensis şi nu drojdia vie, industrială, de panificaţie), peştele, ouăle, cerealele integrale nerafinate, fără alte adaosuri, arahidele, nucile Caju, nucile, alunele de pădure nesărate, neprăjite.
De asemenea, lupinul – cafeluţa (Lupinus albus ) – conţine o cantitate foarte mare de triptofan, dar şi un alcaloid toxic amar care trebuie neapărat îndepărtat prin înmuierea şi fierberea seminţelor în apă sărată. Acestea se
găsesc în comerţ gata preparate şi ambalate.
Cafeluţa este o leguminoasă (familia fasolei) hrănitoare şi fără multe calorii, ce poate fi consumată la micul dejun mai ales iarna, când depresia poate interveni şi din cauza lipsei de lumină, care afectează funcţia glandei epifiză. De asemenea, lucrul prelungit în spaţii lipsite de lumină naturală poate induce depresia.
3. Nucile Caju (Anacardium occidentale – foto) au efect puternic antidepresiv. Acestea conţin circa 0,3 – 0,4 g triptofan la o sută de grame, putând fi consumate în cantitate de 30 – 50 g/zi (aport caloric 200 – 320 Kcal), în cure de minimum 15 zile, mai ales pe timpul iernii, de preferat dimineaţa la micul dejun, împreună cu puţină miere naturală, sau seara între orele 17- 20.
4. Consumul excesiv de alimente industriale, in special cele pe bază de carne, brânzeturi, zaharuri şi cereale rafinate determină apariţia acidozei metabolice (scăderea pH-ului sângelui şi limfei sub valorile normale).
Acidoza metabolică este recunoscută ca fiind o cauză a depresiei. Alimentele bogate în vitamina B combat acidoza şi apariţia depresiilor. Surse alimentare bogate în vitamine B sunt: germenii de grâu proaspeţi, drojdia de bere în suplimente alimentare, cereale integrale.
5. Hrişca (foto) este un excelent corector al acidităţii metabolice aducând pe lângă vitaminele B şi săruri minerale, fibre, rutin (venotonic) şi proteine cu efecte antidepresive remarcabile.
6. Dătătoare de bună dispoziţie şi cu efect antidepresiv sunt prunele crude, uscate sau preparate sub formă de magiun românesc tradiţional, fără adaos de zahăr ş. alte ingrediente.
7. O leguminoasă mai puţin consumată la noi este bobul (Vicia faba - foto). Aceasta se consumă tradiţional în ţările mediteraneene cu brânză de oaie sau capră – o combinaţie extraordinară cu efect antidepresiv.
8. Atenţie la excese! O dietă prea restrictivă, monotonă, severă şi compusă din alimente fără valoare biologica va avea efecte adverse puternice asupra sănătăţii, inclusiv asupra dispoziţiei, declanşând stări puternice de depresie.
9. Dieta trebuie să fie strict individualizată, luându-se în consideraţie şi cele patru temperamente umane: sanguin, melancolic, coleric şi flegmatic.
