Prinţul Paul a câştigat procesul cu Casa Regală: din acest moment este recunoscut ca nepot al Regelui Mihai
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat câştig de cauză prinţului Paul de România, în procesul în care acesta cere, în numele tatălui său, recunoaşterea în România a hotărârii din 1955 a unei instanţe din Lisabona, prin care Carol Mircea a fost recunoscut ca fiu legitim al Regelui Carol al ll-lea şi succesor al acestuia, cu toate drepturile ce decurg din aceasta. Decizia magistraţilor instanţei supreme este definitivă.
În 1991, prinţul Paul de România a deschis, la Tribunalul Bucureşti, procesul de exequator, adică de recunoaştere a deciziei instanţei portugheze, în care, pe lângă Carol Mircea Grigore de Hohenzollern (prin moştenitori), mai apar ca părţi regele Mihai I, regina Anna de Bourbon Parma, Monica Urdărianu (moştenitoarea Elenei Lupescu) şi Antonia de Hohenzollern.
Procesul a fost strămutat la Tribunalul Teleorman, care a decis, la sfârşitul anului 2008, să admită cererea prinţului Paul de recunoaşterea a sentinţei Tribunalului din Lisabona – Portugalia.
Decizia a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti, care a menţinut această hotărâre printr-o decizie din 12 iulie 2010.
Prinţul Carol Mircea al României a murit în 27 ianuarie 2006, la Londra, la vârsta de 85 de ani, succesori ai acestuia fiind soţia sa şi cei doi fii, Paul şi Alexandru.
Unul dintre cei doi avocaţi care a câştigat procesul prinţului Paul de România este Veronel Rădulescu, vicepreşedintele Comisiei de Politică Externă a PDL. Îl felicităm şi noi cu această ocazie, că a dus la bun sfârşit un proces atât de important
Comunicatul Casei Regale a României
Având în vedere decizia pronunţată la 14 februarie 2012 de către înalta Curte de Casaţie şi Justitie – secţia civila, referitoare la cererea adresată Curţii de recunoaştere a hotărârii de la Lisabona asupra descendentei lui Mircea Grigore Lambrino din Regele Carol al II-lea, Casa Regală a României declara că:
Această decizie nu crează niciun drept dinastic, şi nici nu stabileşte apartenenţa persoanei sus-numite, decedată, la Familia Regală. Aceasta este valabil şi pentru descendenţii săi, indiferent cine ar fi aceştia.
În poziţia sa de şef al Familiei Regale a României, Majestatea Sa Regele Mihai I este singurul care se poate pronunţa asupra chestiunilor dinastice. Mai mult, potrivit prevederilor Normelor Fundamentale ale Familiei Regale a României, membrii Familiei Regale sunt:
- Majestatea Sa Regele Mihai I al României; – Majestatea Sa Regina Ana a României; – Alteţa Sa Regala Principesa Mostenitoare Margareta a României; – Alteţa Sa Regală Principele Radu al României; – Alteţa Sa Regala Principesa Elena a României; – Alteţa Sa Regală Principesa Irina a României; – Alteţa Sa Regală Principesa Sofia a României; – Alteţa Sa Regală Principesa Maria a României; – Alteţa Sa Regală Principele Nicolae al României.
Nici Majestatea Sa Regele Mihai I al României, şi nici foştii Şefi ai Familiei Regale a României – Regele Ferdinand I şi Regele Carol al II-lea – nu au recunoscut sau acordat vreodată vreun titlu lui Mircea Grigore Lambrino sau descendenţilor sai.
Folosirea, în orice context, public sau privat, a titlului de Principe al României, sau a apelativului Alteţa Regală rămâne prerogativa exclusivă a membrilor Familiei Regale arataţi mai sus.
