„Luna plantării arborilor”, din respect pentru „plămânul verde” al planetei

Ca în fiecare an, şi anul acesta,  perioada 15 martie-15 aprilie este destinată Lunii plantării arborilor.

Silvicultorii spun că acestă perioadă se extinde, continuând până la sfârşitul primăverii, deoarece la munte acţiunile de plantare au loc şi în luna mai.

Luna Plantării Arborilor este unul din cele mai importante evenimente silvice şi ecologice, reprezentând o modalitate de sensibilizare a publicului şi a factorilor decizionali, cu privire la importanţa pădurilor, a rolului lor esenţial în menţinerea echilibrului ecologic. Această sărbătoare îşi are începuturile încă din anul 1872, când a debutat organizarea sărbătorii sădirii arborilor în SUA, ca o consecinţă firească a accentuării despăduririlor.

Programul naţional „Luna plantării arborilor” nu presupune doar plantarea propriu-zisă a arborilor, ci şi: semănături în solarii şi pepiniere, lucrări de îngrijire a arboretelor tinere, combaterea bolilor şi daunătorilor vegetaţiei forestiere şi acţiuni de curăţire şi igienizare a pădurilor.

Acest eveniment constituie un bun prilej de conştientizare a populaţiei privind binefacerile pădurii, de începere a lucrărilor de regenerare specifice acestei perioade, pentru menţinerea continuităţii pădurii şi cresterea productivitatii ei.

Silvicultorii sărbătoresc luna plantării arborilor prin muncă

Pentru silvicultorii Direcţiei Silvice Vâlcea, „Luna Plantării Arborilor” înseamnă activităţi specifice, care, în acest an, constau în semănături în solarii, culturi în pepinieră, activităţi de regenerare, împăduriri.

Ce înseamnă natura, ce sunt copacii, iarba şi plantele? Sunt câteva din întrebările pe care ar trebui să ni le punem poate chiar zilnic, căci planeta noastră are tot mai mult de suferit din cauza poluării cauzate de mâna omului. Cu sau fără intenţie, noi ne distrugem propriul mediu.

Natura este foarte importantă pentru fiecare persoană. Ea se găseşte pretutindeni, reprezintă frumuseţea, magia, farmecul Terrei. Din păcate, aceasta prezintă nenumărate „lipsuri”, deoarece pădurile sunt în număr foarte mic din cauza defrişărilor, animalele dispar din cauza vânatului excesiv, apele sunt murdare pentru că lumea „le-a confundat” cu coşurile de gunoi, iar aerul devine tot mai nociv din cauza gazelor toxice produse de uzine sau maşini. Există sute de probleme care pot fi rezolvate mai mult sau mai puţin.

Marţi, 27 martie a.c., elevii clasei a IX-a J de la Liceul Constantin Brâncoveanu din Horezu s-au implicat în activitatea silvicultorilor de la Ocolul Silvic Romani. N-a lipsit nici o parte a presei locale, aici ne referim la TV Etalon, VTV etc, şi fără falsă modestie, şi Realitatea Vâlceană!

„Cultura e activitatea de bază a silviculturii, iar dacă de aici nu se porneşte bine, n-avem de unde să avem rezultate, de aceea muncim foarte mult, ulterior vin şi satisfacţiile, roadele muncii noastre”, ne-a declarat Ion Oprescu, directorul executiv al Direcţiei Silvice Vâlcea.

Ing. Gheorghe Stângagiu, şeful Ocolului Silvic Romani ne-a vorbit despre „drumul” pe care-l face o sămânţă de molid până ajunge la maturitate:

„Pentru acest an avem de repicat 47 de ari, din care 40 de ari cu molizi şi 7 cu larice. Producerea puieţilor de răşinoase este o activitate delicată, la care participă femei care au experienţă în plantări, din 1979 de când sunt aici la Ocol. Au o practică însuşită ca la carte, cu ajutorul lor obţinem producţii serioase fără pierderi, cu eficienţă. De asemenea,  an de an în cadrul „Lunii plantării arborilor” invităm şi elevii de la şcolile din zonă. Acum se află  clasa a-IX-a J  de la Liceul Brâncoveanu. Sunt foarte mulţumit de activitatea colegilor mei, împreună muncim să avem rezultate bune, iar asta s-a văzut şi în bilanţul activităţii pe 2011”, ne-a mai spus şeful de ocol, ing. Gheorghe Stângagiu.

Un molid pentru a putea fi plantat trebuie să împlinească trei ani, un an în solari şi doi în câmp.

Inginer Marica Marian, liderul de sindicat din cadrul Direcţiei Silvice Vâlcea, ne-a declarat: „Pentru a putea fi plantaţi puieţii trebuie să aibă 3 ani, 1 an în solarii şi doi ani în câmp. {n anumite situaţii poate să ajungă şi la 4 ani, dar 3 ani este vârsta normală pentru a fi plantat un puiet de molid. Am de adresat un mesaj celor care aprind focul în perioada de primăvară şi din cauza cărora am avut probleme deosebite în judeţul Vâlcea, cu pădurile de stat şi cu pădurile propietate privată a oamenilor în care a intrat focul, iar noi a trebuit să acţionăm, să fie precauţi”.

Pădurea ocroteşte pe om şi contribuie la creşterea calităţii vieţii

Un hectar de pădure purifică într-un an 18 milioane metri cubi de aer şi reţine pe frunzele arborilor 80 de tone de praf, funingine, zgură şi alte substanţe nocive. Pădurea este o uriaşă uzină de oxigen, dar şi un important izvor de apă, pentru că, în cursul unui an, un hectar de pădure poate reţine în sol peste 6.000 tone metri cubi de apă, cantitate echivalentă cu consumul anual de apă a 70 de persoane din mediul urban. Pădurea sprijină enorm agricultura prin perdelele sale de protecţie ce asigură sporirea umidităţii atmosferei în zona culturilor agricole. Astfel, pădurile sunt un imens rezervor natural de apă. Reţeaua rădăcinilor unui singur molid de 80 de ani are o lungime de 4 km, a unui fag de aceeaşi vârstă de 20 km. Prin aceasta se asigură stabilitatea mecanică, iar după ce rădăcinile mor şi putrezesc, se crează în sol zeci de mii de canale, prin care circulă apa de infiltraţie. De asemenea, pădurile atenuează inundaţiile, înlăturând formarea torenţilor, eroziunile solului, împiedică formarea râpelor, diminuează şi forţa vânturilor, ajută la înmagazinarea apei în solul cîmpurilor şi măresc astfel recolta de cereale.

Astăzi sunt de neconceput aşezări umane fără parcuri, zone verzi şi păduri care sunt adevărate bariere împotriva poluării aerului cu pulberi şi gaze, a poluării radioactive şi fonice.

În timp ce, la nivel european, suprafaţa împădurită a ţărilor este de 30% şi chiar peste acest procent, România abia dacă ajunge la 26 % . Este momentul să se intervină acum, când încă nu e prea târziu, cu programe de împăduriri viabile şi puse de urgenţă în aplicare.

Pădurea reprezintă sursa de viaţă, eliminând oxigen în atmosferă oxigen de care omul are nevoie.