Direcţia de Sănătate Publică Vâlcea şi Inspectoratul Şcolar s-au aliat împotriva etnobotanicelor
În vederea descurajării consumului de substanţe etnobotanice cu efecte psiho active, dăunătoare sănătăţii, Direcţia de Sănătate Publică Vâlcea va desfăşura prin compartimentul de promovare a sănătăţii şi în parteneriat cu unităţile şcolare, activităţi de prevenire, informare şi comunicare în rândul elevilor şi a cadrelor didactice. Aceste activităţi de informare vor începe din 28 martie şi se vor derula în conformitate cu graficul de desfăşurare stabilit de comun accord între părţi.
Ce sunt plantele entobotanice
Plantele psihogene sau plantele psihotrope sunt acele plante care produc schimbari în ceea ce priveşte modul de gândire, de a percepe lucrurile din jur sau dispoziţia persoanelor care le utilizează. Aceste plante inhibă emisfera cerebrală stângă unde se găsesc funcţiile ce ţin de raţionalitate şi activează emisfera cerebrală dreaptă a cărei funcţie este intuiţia.
Plantele halucinogene induc efecte fiziologice şi mentale care cuprind în special perturbari ale comportamentului, ale funcţiilor cognitive şi ale percepţiei, care se pot perturba până la instalarea halucinaţiilor, adică la modificarea realitaţii.
Folosirea plantelor în ritualurile din antichitate
Folosirea plantelor psihotrope a crescut puternic în societăţile occidentale moderne. În trecut, grupurile aborigene foloseau aceste ierburi în scop magic, religios sau terapeutic.
Majoritatea plantelor halucinogene erau considerate o legatură între om şi supranatural. Cel mai celebru halucinogen sacru fiind o specie de cactus.
Pe de altă parte, ciupercile considerate sacre în Mexic au o lungă istorie în religia popoarelor primitive. Aztecii le consumau în timpul ceremoniilor sacre. Mayasii din Guatemala utilizau la rândul lor ciuperci în cadrul ceremoniilor religioase.
Vă prezentăm câteva din plantele etnobotanice şi denumirile ştiintifice :
Salvia Divinorum
Kratom
Amanita Muscaria
Rivea Corymbosa
Artemisia Vulgaris
Humulus Lupulus
Leonurus Sibiricus
Muira Puama
Maca
Valeriana
Guarana
Spirulina
Lobelia Inflata
Plantele enumerate mai sus fac parte din mai multe categorii (psihoactive, afrodisiace, relaxante, energizante, etc) şi se pot folosi în diferite moduri:
-ardere (joint, pipa )
-infuzie, fierbere, decoct
-ingerare (înghiţire)
-parenteral (pe cale venoasă sub formă de injecţii)
-inhalare (vaporizator)
-aromatizare (ardere în cameră)
De precizat mai este faptul că ele se găsesc în magazine (reale şi virtuale) în diferite moduri de prezentare:
-uscate
-tincturi
-amestecuri (cele mai căutate)
Efectele plantelor etnobotanice asupra organismului
Plantele etnobotanice halucinogene pot acţiona asupra organismului în diverse moduri. Pe termen scurt, persoana care a utilizat aceste produse poatre resimţii diverse efecte fizice şi efecte psihice.
Efecte fizice:
- Senzaţie de greaţă şi vărsături
- Incetinirea ritmului cardiac
- Hipotensiune arterială
- Hipertermie(creşterea temperaturii) , transpiraţie excesivă
- Dilatarea pupilelor
- Tremurături ale corpului
Efectele psihice produse de folosirea plantelor psihotrope sunt:
- Râs fără motiv, euforie, relaxare
- Imposibilitatea de a se concentra, probleme de raţionament logic
- Iluzii senzoriale(perceperea unor mirosuri şi gusturi deosebite)
- Distorsiuni spaţio-temporale (timpul şi spaţiu căpăta alte dimensiuni decât cele reale)
- Halucinaţii
- Viziuni autoscopice (iluzia de ieşire din corp), senzaţie de moarte iminentă
- Rememorarea amintirilor uitate
- Senzaţie de omniscienta (persoana se crede atotcunoscatoare), clarviziuni
- Sentiment de depersonalizare
- Frică, angoasă, tristeţe, paranoia, etc
Important : anumite persoane au halucinaţii foarte grave care pot deveni extrem de periculoase atât pentru ele, cât şi pentru cei din jur.
Datorită efectelor lor similare cu cele ale unor droguri uşoare plantele etnobotanice au ajuns să se regăsească printre „ingredientele” de bază ale petrecerilor între tineri. Pentru că , afirmativ, îi “eliberează” de emoţii, inhibiţii, tristeţe şi îi trimit în „al nouălea cer”, din ce în ce mai mulţi tineri au devenit clienţi fideli ai magazinelor de plante psihotrope.
În egală măsură însă numeroasele cazuri de intoxicare şi chiar decesul unor consumatori de astfel de ierburi au reprezentat un semnal de alarmă pentru autorităţi care au recurs la adoptarea măsurii celei mai drastice respectiv interzicerea prin lege a plantelor psihotrope.
Plantele şi substantele etnobotanice interzise în România
Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr 6/10.02.2010, au fost interzise 36 de plante şi substanţe etnobotanice asimilate drogurilor . Persoanele care comercializează sau consumă una sau mai multe din aceste plante psihotrope riscă să fie pedepsite cu închisoarea.
Iniţiativa Guvernului a fost motivată de situaţia apariţiei în România a unor magazine în care se comercializau o serie de produse ce au în componenţă plante ş substanţ cu proprietăţ sihoactive, care s-au dovedit a fi periculoase pentru sănătate, fiind considerate “droguri legale”.
Prezentăm mai jos câteva din plantele şi substanţele etnobotanice menţionate în listă
Plante interzise:
Anumite specii de salvie ( halucinogena )
Anumite specii de mitragina (Kratom) , plantă cu efecte similare cocainei, care creează dependenţă.
Ciuperci interzise:
Amanita muscaria
Amanita pantherina , planta care produce halucinaţii, cu efecte similare LSD (drog extrem de periculos)
Substante interzise:
LSA
Ketamina (creează dependenţă)
Derivaţi din piperazina (produc halucinaţii)
Sarea de baie
În cele zece zile în care proprietarii “magazinelor de vise” au fost obligaţi să îşi lichideze stocurile, potrivit Ordonanţei de Urgenţă , au fost ridicate din întreaga ţară peste 100 de kilograme de plante etnobotanice, peste o mie de pastile şi circa 4.500 de pliculeţe cu substanţe trecute pe lista celor interzise
La nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea , în perioada 01.01.2010 – 31.10.2010 , la Unitatea de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă s-au prezentat un număr de 58 de persoane cu intoxicaţie generată de consumul de plante etnobotanice . Vârsta pacienţilor este cuprinsă între 16 şi 25 de ani. Facem precizarea că pentru anul 2009 nu dispunem de date statistice . Informaţiile ne-au fost oferite de dr. Cristina Gândăcioiu, purtător de cuvânt DSP Vâlcea.
Ada GRIGORE







