Apel către operatorii de turism din stațiuni: Este nevoie de o nouă „terapie” în promovarea turismului balnear
În ultimii ani, România a cotinuat să avanseze – și încă bine – în direcția promovării și diversificării turismului medical. Sunt tot mai numeroși străinii care caută în țara noastră intervențiile medicale în chirurgia estetică, serviciile stomatologice, chirurgia obezității, tradiționalele tratamente de ameliorare a îmbătrânirii pe bază de gerovital etc. Singura zonă unde se bate pasul pe loc rămâne îngrijirea persoanelor vârstnice, dar și a altor categorii, apelând la tratamente balneofizioterapeutice.
România deține o treime din apele minerale și termale din Europa, în schimb niciodată în ultimul sfert de secol nu s-a reușit să se aducă mai mult de un milion de turiști pe an în stațiunile balneare, iar din cei care au apelat totuși la servicii curative doar 10% au venit de peste hotare.
În condițiile existenței unui patirmoniu excepțional prin cele 40 de stațiuni balneare de interes național și 60 de tipuri de ape minerale naturale de care dispune țara noastră, aportul acestei categorii de turism la produsul intern brut (PIB) nu a sărit peste 1,5 la sută.
Majoritatea stațiunilor balneare – iar cele de pe Valea Oltului nu fac nici ele excepție – continuă să fie dependente și să trăiască îndeosebi pe seama biletelor de tratament oferite prin Casele de Pensii. O gură de oxigen se așteaptă să o aducă în acest sens noua lege adoptată recent de Camera Deputaților, lege în baza căreia angajatorii publici și privați pot acorda salariaților lor vouchere de vacanță cu valoare maximă până la limita a șase salarii minime pe economie. Salariații beneficiari ai unor astfel de tichete vor fi scutiți de plata impozitului pe venit, precum și a asigurărilor sociale aferente, iar voucherele respective vor fi utilizate pentru servicii de cazare, masă, tratament balenar și transport până la stațiunea preferată. Dar să nu ne îmbătăm cu … apă minerală: Legea voucherelor nu este nici ea suficientă pentru a rezolva până la capăt problemele privind reactivarea, revigorarea și rentabilizarea stațiunilor balneare!
Astfel de facilități nu sunt exclusive doar pentru România. În primul rând, trebuie precizat că, prin Directiva Europeană nr. 24/2011, toți cetățenii UE au liber acces la tratament în întreg spațiul comunitar. În al doilea rând, mai toate țările europene au adoptat acte normative prin care au creat și diversificat sisteme de asigurări pe baza cărora solicitanții de servicii medicale beneficiază de decontări, inclusiv pentru tratamente balneare. De aici – întrebarea: din ce cauză stațiunile românești nu reușesc să stârnească interesul meritat și să devină atractive?Iar răspunsul nu este greu de dat: pentru că se întârzie cu completarea cadrului legislativ necesar, cu îmbunătățirea infrastructurii de tratament balnear, cu motivarea resursei umane etc, toate gradualizate într-un orizont de timp cât mai scurt. Perpetuarea tradiționalismului curativ nu mai dă șanse și, prin urmare, tratamentele clasice din stațiunile noastre trebuie cât mai grabnic completate cu alte proceduri și sisteme medicale de genul celor preventive sau profilactice pe fondul punerii mult mai ofensive în valoare a virtuților benefice ale aerului și izvoarelor minerale. În cazul ofertelor balneare din Vâlcea, ar trebui să se țină seama de valoarea de unicitate a stațiunilor noastre prin: bioclimatul din Voineasa și forța de intervenție a factorilor naturali în combaterea stresului și nevrozelor, apoi efectele acelorași factori naturali asupra astmului și alergiilor – la Govora Băi, a afecțiunilor digestive – la Băile Olănești ș.a.m.d. Cred, de asemenea, că sunt prea puțin vehiculate peste hotare informațiile despre valoarea excepțională a apelor noastre minerale sau că multe dintre acestea sunt unice în lume.
Dr.ing. Ion Cîlea, președintele Consiliului Județean Vâlcea
