Centrala Hidroelectrică Lotru-Ciunget va purta numele ,,Dorin Pavel”
S-au aniversat 40 de ani de la punerea în funcţiune
Vineri, 19 octombrie a.c., la sediul Uzinei Hidroelectrica Lotru – Ciunget din comuna Malaia, s-au aniversat 40 de ani de la punerea în funcţiune a hidrocentralei Lotru Ciunget „LOTRU 40 de ani”.
La manifestare au participat reprezentanţi ai Guvernului României, reprezentatul EURO INSOL, administrator judiciar al Hidroelectrica SA, Remus Borza, directorul general Hidroelectrica SA, Ştefan Gheorghe, general adjunct, Dragos Zachia-Zlatea, director Exploatare Hidroelectrisa S.A., Constantin Trihenea, directorul Hidroelectrica, Sucursala Hidrocentrale Râmnicu Vâlcea, Daniel Băviţă, directorul sucursalei Energomontaj Râmnicu Vâlcea, Gheorghe Nicolau, directorul Hidroserv S.A. Râmnicu Vâlcea, Gheorghe Dinculescu, directorul Hidroconstrucţia Vâlcea, Marian Mirea, prefectul Mircea Nadolu, vicepreşedintele CJ Vâlcea, Dumitru Persu, cât şi foşti directori şi angajaţi.
Într-o atmosferă emoţionantă cei prezenţi au adus în atenţie momente importante din activitatea realizării construcţiei Hidrocentralei Ciunget Lotru.
În anul 1965, echipele de constructori ai Întreprinderii de Construcţii Hidroenergetice (ICH), viitoarea Hidroconstrucţia, au început lucrările la amenajarea râului Lotru şi la realizarea celei ce va fi cea mai mare uzina hidroenergetică de pe râurile interioare ale ţării. În decurs de aproape un deceniu, potenţialul acestui râu a fost pus în valoare prin realizarea derivatie principale formată din barajul Vidra, a unei reţele de captări şi aducţiuni secundare, a 4 baraje în arc (Galbenul, Petrimanu, Jidoaia, Balindru (3 staţii de pompare, etc. şi în cele din urma a celor trei centrale, Ciunget (510 MW), Mălaia (18 MW), şi Brădişor (115 MW).
Construcţia hidrocentralei Ciunget a demarat în anul 1966 şi a impus realizarea unor volume mari de lucrari în condiţii de izolare, altitudine şi acces dintre cele mai dificile. Aceste lucrări au permis punerea în funcţiune a primului grup al centralei Ciunget în noiembrie 1972 şi a ultimului grup în august 1975.
Cei prezenţi la eveniment au adus un omagiu ,,Părintelui hidroenergeticii româneşti”, inginerului Dorin Pavel.
,,Este un moment de readucere aminte, de cinstire a celor care şi-au adus contribu\ia, care şi-au dat viaţa, a celor care şi-au sacrificat tinereţea şi sănătatea pentru realizarea Hidrocentralei Lotru-Ciunget. Centrala Hidroelectrică Lotru-Ciunget, situată în judeţul Vâlcea, pe râul Lotru, va purta marelui român, savant, academician Dorin Pavel, inginerul care a realizat planul general de amenajare hidroenergetică a României. România datorează atât de mult acestui român, care a fost un ,,Leonardo da Vinci”al secolului XX. Acesta este unul din motivele, pentru care Hidrocentrala Lotru Ciunget se va numi Dorin Pavel”, a declarat Remus Borza, reprezentatul Euro Insol, administrator judiciar al Hidroelectrica. Dorin Pavel a publicat, în anul 1933, lucrarea referitoare la planul general de amenajare hidrotehnică a apelor României, în aceasta fiind inclusă şi schema de amenajare hidroenergetică a râului Lotru.
Termenul pentru ieşirea societăţii Hidroelectrica din insolvenţă este perioada din primele trei luni ale anului 2013, a declarat Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, administratorul financiar al companiei.
,, Este un deziderat urmărit de toată lumea – ieşirea Hidroelectrica din insolvenţă la 31 decembrie 2012 – nu pot să spun că este imposibil dar este puţin probabil. Depunem eforturi, încercăm să preschimbăm termenele. De la ianuarie – februarie 2013 încercăm să le aducem în noiembrie-decembrie, pentru ca odată soluţionate să putem merge pe un plan de reorganizare care să prevadă eşalonarea creanţelor chirografare astfel încât să se creeze premisele ieşirii din insolvenţă a Hidroelectrica până la sfârşitul anului. Vă pot spune că la sfârşitul acestei perioade Hidroelectrica va fi o societate nouă, curăţată de contracte păguboase, contracte cu băieţii deştepţi, contracte cu societăţi căpuşă, va fi cu totul diferită de ceea ce este în prezent. De exemplu, Hidroserv, cele opt sucursale din ţară care au activat ca şi companii căpuşă vor fi restructurate, din opt vom face una singură, şi vor participa de la 1 ianuarie 2013 la orice licitaţie, ca orice altă companie de profil pentru lucrările Hidroelectrica”, a declarat Remus Borza.
Reprezentantul administratorului judiciar, Remus Borza, ia în calcul diminuarea numărului de angajaţi ai celei mai valoroase companii a statului, Hidroelectrica, aflată de câteva luni în insolvenţă. Asta pentru că salariile mari şi sporurile de toate felurile produc o gaură neagră în bugetul companiei, este de părere Borza.
,,Noi încercăm o redimensionare a organigramei, atât pe cele 13 sucursale, cât şi pe executivul din Bucureşti. Putem vorbi de 194 de economişti, putem vorbi de vreo 80 de angajaţi la resurse umane, de 42 de jurişti, de foarte mulţi inspectori, de calitate, de mediu de ISCIR, de documente secrete, care în realitate nu au obiectul muncii”, a declarat Remus Borza, reprezentant Eurolnsol.
Reconversia profesională pare a fi varianta ieftină pentru Hidroelectrica, şi nu concedierile. Potrivit administratorului judiciar, conform contractului colectiv de muncă, în caz de disponibilizare, un anagajat al Hidroelectrica poate primi până la 48 de salarii compensatorii.
,,Va trebui să facem o operare în acest sens, fie prin disponibilizare, fie prin reconversie profesională. În orice caz s-au luat măsuri financiare cu privire la primele de vacanţă, primele de Crăciun, de Paşte, 1 martie, 8 martie, Ziua Energeticianului, toate acestea vor fi reduse substanţial deoarece costurile salariale pe 2011 la Hidroelectrica s-au ridicat la 110 milioane euro. Vor fi reduse diurnele, se vor plăti doar delegaţiile de la serviciu acasă şi multe alte facilităţi inutile”, a declarat Borza.
Cele 8 filiale Hidroserv vor trece printr-o restructurare din care va rezulta o entitate unică
„Cele 8 filiale Hidroserv vor trece printr-o restructurare din care va rezulta o entitate unică, acesta urmând să revină administrativ Hidroelectrica”, a declarat Remus Borza, reprezentatul Euro Insol, administrator judiciar al Hidroelectrica.
,,Încercăm să promovăm o Hotărâre de Guvern prin care să fuzionăm cele 8 Hidroserv-uri, care sunt centre de cost pentru Hidroelectrica, chit că Hidroelectrica este unic acţionar. Până la 1 octombrie toate cele 8 Hidroserv-uri operau cu cheltuieli de secţie şi de regie de 120%. Sunt un fel de căpuşi. Chiar dacă sunt ale noastre, sunt un fel de copii supradimensionaţi cu o gură foarte mare. Noi vrem să îi păstrăm tot ai noştri, pentru că au plecat de la noi în 2002. Prin acestă restructurarea a Hidroserv-urilor într-o unică entitate, evident că vom fi mult mai eficienţi în costuri”, a spus Remus Borza.
Tot Borza a declarat că noua entitate va fi o societate care prestează aceleaşi servicii şi îşi va dezvolta două departamente noi: departamentul de costrucţii hidrotehnice, precum şi departamentul de proiectare, studii de fezabilitate şi prefezabilitate.
,,De ce să dăm în fiecare an 12 milioane de euro? La unii care de 20 de ani ne dau doar copy-paste pentru că au rămas din punct de vedere al soluţiior tehince şi de proiectare la nivelul anilor 60/70. Vom dezvolta principala funcţie a acestor Hidroserv-uri, aceea de a asigura lucrurile de mentenanţă şi de retehnologizare. Dar una e să o faci cu 8 societăţi mici la nivel zonal şi alta este să o faci cu o societate de 2.000 de salariaţi şi cu utliaje performante”, a explicat Remus Borza.
Carmen CĂLIN
