Cum ne pregătim azi meseriașii pentru economia de mâine?
Meseria – brațară de aur
Pentru prima dată în ultimii cinci ani, Ministerul Educației prevede în programul de învățământ profesional pentru anul școlar 2014 – 2015 un număr de peste 28.700 locuri, adică de aproape trei ori mai mult decât în anul precedent. Este excepțională, după părerea mea, revenirea după 2009 când școlile de meserii au fost, practic desființate, la forma acestei categorii de învățământ, proces care strânge laolaltă ca parteneri autoritățile publice locale, inspectoratele școlare și agenți economici. La nivel național, de exemplu, aflăm că aproximativ 500 de instituții școlare au perfectat astfel de parteneriate cu angajatori interesați de propria dezvoltare la care vor fi nevoiți să atragă tineri pregătiți în meseriile specifice profilului lor de activitate. Ca atare, este îmbucurător faptul că întreprinderile angajatoare au devenit ele însele tot mai preocupate de pregătirea viitorilor angajați încercând să spargă tentațiile din sfera populației atrasă cu predilecție de dobândirea pentru adolescenții ajunși la vârsta alegerii drumului în viață a unor patalamale liceale sau universitare.
Realitățile de astăzi arată că este tot mai greu de găsit forța de muncă în anumite domenii cum este cazul meseriilor tradiționale. E mai ușor, bunăoară, să găsești contabili sau juriști ieșiți pe bandă rulantă din facultăți decât un instalator, matrițer sau electronist. Potrivit unui studiu aplicat la nivel național, două din cinci firme au serioase dificultăți în a angaja oameni cât de cât pregătiți pentru posturile pe care le au vacante. Același studiu a scos la iveală că, în totalul meseriilor căutate, cererea de mecanici pe piața muncii reprezintă 35%, în industria textilă – 10 %, iar agricultura și construcțiile sunt gata să absoarbă câte 7%. Plecarea din țară a mecanicilor, instalatorilor, constructorilor și altor muncitori calificați a creat un gol imens pe piața muncii interne în condițiile în care școala se îndepărtase de nevoile reale din economie și împinsese învățământul profesional spre dizgrație.
La ora actuală, întreprinderile mici si mijlocii au cele mai multe planuri de angajare. Mai toate aceste unități economice care nu depășesc 250 de angajați au în vedere să-și sporească numărul de lucrători. Anul trecut a devenit vizibilă tendința unor astfel de agenți economici de a atrage tineri în posturi care nu presupun neapărat experiență, singura condiție pusă la angajare fiind ca tinerii respectivi să fi absolvit studii profesionale de specialitate. A devenit astfel încurajator faptul că tot mai mulți întreprinzători sunt în căutare de lucrători aflați la început de drum și că au preocupări clare în formarea profesională a tinerilor.
În noile condiții date, responsabilitățile s-au mutat în bătătura învățământului care, din păcate, pare a fi prins pe picior greșit mai ales pe zona consilierii elevilor înainte de terminarea ciclului gimnazial. Deficiențele cronicizate în consilierea profesională sunt ilustrate și se văd în toată goliciunea lor prin lipsa de orientare a elevilor în căutarea unei meserii care să le asigure loc de muncă pe termen lung.
După prima sesiune de înscrieri din luna mai s-a observat un interes predilect din partea absolvenților clasei a VIII-a pentru calificarea ca mecanici, bucătari, vânzători. Curios este că opțiunile pentru pregătirea profesională în meseria de mecanic auto au depășit cu mult numărul de locuri disponibile (5.100 locuri la nivel național), în vreme ce pentru alte profesii precum cele de tâmplar, zugrav, zidar, strungar, sculer matrițer etc., solicitările au fost insignifiante. Se confirmă astfel ce spuneam mai înainte: forță de muncă în devenire există din belșug, însă, din păcate, aceasta nu este bine dirijată spre meseriile cu tendințe de căutare de lungă durată. În raport de aceste situații, aștept ca Inspectoratul școlar Județean Vâlcea să percuteze grabnic în sensul redistribuirii claselor pentru a acoperi cererea pe structuri profesionale în perspectiva următoarelor două luni cât mai durează înscrierile. De asemenea, aceleași așteptări am și din partea instituțiilor funcționale în sfera muncii de a se implica mai profund în derularea programelor bazate pe perspectiva dezvoltării potențialului economic la nivel local, județean și regional.
Dr. ing. Ion Cîlea, președintele Consiliului Județean Vâlcea
