De Sfânta Marie Mică, Hram la Mânăstirea Ostrov
Pe 8 septembrie, în ziua Praznicului „Naşterii Maicii Domnului”, ctitoria Sfântului voievod Neagoe Basarab a îmbrăcat haine de aleasă sărbătoare. Înaltpreasfinţitul Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit Sfânta Liturghie, cu prilejul hramului Sfintei Mănăstiri Ostrov, din staţiunea Călimăneşti, judeţul Vâlcea.
În cuvântul de învăţătură rostit la Sfânta Liturghie, Părintele Arhimandrit Vartolomeu Androni, Exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Râmnicului, a scos în evidenţă însemnătatea praznicului „Naşterii Maicii Domnului nostru Iisus Hristos”, sfătuindu-i pe credincioşii prezenţi să trăiască în ascultare, smerenie şi curăţenie sufletească, şi să înalţe rugăciuni către Maica Domnului, singura ocrotitoare şi mijlocitoare la Fiul său pentru sufletele noastre.
La finalul Sfintei Liturghii a fost săvârşită o slujbă de pomenire pentru ctitorii, binefăcătorii şi ostenitorii acestui sfânt locaş.
După Sfânta Liturghie, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Gherasim i-a binecuvântat pe numeroşii credincioşi prezenţi la hramul străvechii chinovii vâlcene.
Marea sărbătoare prăznuită la Mănăstirea Ostrov a reunit preoţi şi numeroşi credincioşi din eparhie, dar şi din ţară.
Mănăstirea Ostrov cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” se află amplasată pe o insulă a lacului de acumulare al hidrocentralei Călimăneşti de pe râul Olt.
Biserica este rezidită pe locul unei biserici mai vechi din secolul al XIV-lea sau începutul secolului al XV-lea, între anii 1520-1521, fiind ctitorită de domnitorul Neagoe Basarab şi soţia sa, doamna Despina.
La 22 decembrie 1838 chiliile şi clădirile existente au fost distruse de un incendiu, fiind rezidite pe temeliile vechi în anul 1940. Principalele restaurări s-au făcut în anii 1940, 1956-1957, 1962-1963.
Din timpul lui Neagoe Basarab au rămas trei icoane: Sfântul Nicolae, Coborârea de pe cruce şi Sfântul Sava, toate de o mare valoare artistică, în prezent aflate în custodia Muzeului de Artă al României.
Începând cu secolul al XVI-lea până în 1890, Schitul Ostrov a fost schit de călugăriţe. În acest schit s-au călugărit soţia lui Neagoe Basarab, Doamna Despina cu numele de Platonida, şi mama lui Mihai Viteazul care şi-a luat numele de Teofana.
Construcţia hidrocentralei Călimăneşti a impus ca biserica împreună cu insula să fie ridicate cu circa 6 m, pentru a nu fi inundate, şi reconstruită casa stăreţiei. Întregul ansamblu insular este un frumos parc de agrement pentru vizitatorii staţiunii Călimăneşti-Căciulata care, pe lângă alte „dotări”, reuneşte un număr de 47 de specii de arbori, arbuşti şi trandafiri.
Arhidiacon Ioan Liviu Găman
