Ion Cîlea, ultimul preşedinte ales al judeţului?
Ion Cîlea ar putea intra în istorie drept ultimul preşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea ales de cetăţeni, prin vot popular. El a câştigat de două ori alegerile pentru preşedinţia instituţiei, în 2008 şi 2012, fiind considerat drept unul dintre cei mai populari politicieni care au activat vreodată în Vâlcea. Din păcate, în data de 3 decembrie 2014 el s-a stins din viaţă, fără să apuce să-şi ducă la bun sfârşit cel de-al doilea mandat. Ar fi fost, probabil, ultimul mandat al unui preşedinte ales prin vot popular.
Zilele acestea, la Bucureşti pesediştii discută intens despre renunţarea la votul direct în cazul şefilor de consilii judeţene. Subiectul a stârnit multe controverse, multe dintre acestea chiar în rândul liderilor PSD. Cel mai vocal dintre toţi, baronul de Vrancea Marian Oprişan, a mers chiar până acolo încât să catalogheze ideea drept una prostească şi l-a somat public pe Victor Ponta să nu o aprobe. Valeriu Zgonea, considerat drept iniţiatorul acestei modificări importante în ceea ce priveşte modalitatea de alegere a preşedinţilor de consilii judeţene, este arătat cu degetul de mulţi dintre pesediştii care au ceva de spus în partid.
Dar de fapt, ce înseamnă alegerea preşedintelui de Consiliu Judeţean de către consilieri, fără a mai fi nevoie de organizarea unui scrutin electoral? În primul rând, o lipsă respect faţă de cetăţeni, care se văd dintr-o dată lipsiţi de un drept fundamental. De fapt, poporului i se transmite de către guvern, în cazul în care propunerea va trece de votul parlamentarilor, că nu are capacitatea de a-şi decide conducătorii. În al doilea rând, preşedinţii de filiale judeţene ale partidelor îşi văd umflate excesiv puterile. Va fi limpede pentru toată lumea că preşedintele Consiliului Judeţean va fi decis exclusiv prin negocieri politice, prin trocuri meschine şi, de ce nu, prin corupţie. Ce-i va opri pe consilierii judeţeni să se lase cumpăraţi pentru a vota într-un anumit fel? Conştiinţa? Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Oamenii ăştia se vând pentru un consiliu de administraţie sau pe vreo altă sinecură care le mai aduce câţiva bănuţi, darămite pe bănet serios! Păi gândiţi-vă numai la puterea pe care o are un şef de Consiliu Judeţean şi apoi faceţi nişte calcule simple. Se vor găsi cu siguranţă unii care vor fi dispuşi să plătească multe miliarde de lei doar pentru a obţine această funcţie foarte importantă.
Îmi şi imaginez cum va fi decis la Vâlcea viitorul preşedinte al instituţiei anul viitor. La cum îi ştim pe majoritatea aleşilor noştri, cu siguranţă vom asista la nişte jocuri dintre cele mai murdare. Va fi de ajuns să nu existe o majoritate clară pentru PSD sau PNL, pentru a fi deschisă cutia Pandorei. Nu cred că va fi vreun cetăţean fericit că şeful de judeţ va putea fi decis de niscaiva consilieri judeţeni aşa-zis independenţi, care, după cum vedem şi în această perioadă, îşi negociază voturile mai ceva ca la piaţă. Păi ăştia ar fi în stare să-şi expună voturile ca pe o marfă la tarabă, pentru a le vinde cui oferă mai mult. Ce să mai, licitaţie în toată regula, cine dă mai mult, ăla câştigă.
Problema este că singurul care pierde din toată afacerea asta este cetăţeanul, cel care se vede dintr-o dată lipsit de posibilitatea de a decide cine va conduce în următorii patru ani judeţul. El nu mai are nici măcar posibilitatea ca o dată la patru ani să poată vota, aşa cum îi dictează conştiinţa. Votul popular nu este perfect, însă măcar este expresia democraţiei. Tocmai aici se greşeşte. Adoptarea unei astfel de decizii afectează în primul rând actul democratic. Păi dacă tot vor politicienii să ocolească votul popular, de ce nu hotărăsc şi desemnarea preşedintelui României de către Senat şi Camera Deputaţilor? Ar fi cam acelaşi lucru. Şi, ca să o scurteze definitiv, ar putea decide chiar ca parlamentarii să fie propuşi direct de către preşedinţii de partide. Se fac repede nişte liste cu favoriţii şi gata, ăsta este Parlamentul. De fapt, ca să nu o mai lungim aiurea, s-ar putea desfiinţa cu totul votul popular. Primarii ar putea fi şi ei puşi tot de şefii de filiale sau, cine ştie, traşi la sorţi. Cât despre consilierii locali, aceştia ar putea fi desemnaţi tot dintre membrii de partid, după nişte criterii stabilite de baronii locali. În felul acesta s-ar economisi o grămadă de bani şi toată lumea ar fi fericită.
Anemona TĂNASE
