Lista firmelor de stat „sub lupa” FMI

Lista companiilor monitorizate de FMI a fost extinsă prin includerea altor nouă societăţi, printre care Tarom, Poşta Română, Oltchim, SNLO, Electrica Transilvania Nord, Complexul Energetic Turceni şi noi companii feroviare, dar totuţşi Administraţia {mbunătăţirilor Funciare a fost scoasă de pe listă.

Pe lista companiilor ale caror politici financiare şi de personal sunt monitorizate de Fondul Monetar Internaţional (FMI) au fost menţinute Compania Naţională de Căi Ferate CFR, CFR Călători, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Compania Naţională a Huilei, Termoelectrica, Metrorex, CFR Marfă, Electrocentrale Bucureşti şi Societatea Comercială Electrificare CFR, fiind însă scoasă de pe listă Administraţia Naţională a {mbunătăţirilor Funciare (ANIF).

ANIF este scoasă de pe lista companiilor monitorizate în contextul în care datoriile bugetare ale acesteia au scăzut puternic pe parcursul anului trecut, de la 65,7 milioane lei la 1,9 milioane lei.

Guvernul alege: Ce companii privatizăm şi pe care le închidem?
{n acelaşi timp, pe lista companiilor monitorizate au fost incluse Poşta Română, Tarom, Complexul Energetic Turceni, Filiala de {ntreţinere şi Servicii Energetice „Electrica Serv”, Electrica Furnizare Transilvania Nord, Oltchim, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, precum şi societăţile Intervenţii Feroviare şi Telecomunicaţii CFR.
Poşta Română s-a mai aflat pe lista companiilor monitorizate de FMI, dar a fost scoasă de Guvern în 2007, după încetarea acordului cu instituţia financiară, sindicatele ameninţând atunci cu blocarea activităţii dacă nu sunt lăsate să avizeze angajări de personal şi majorări salariale.

SNLO, Oltchim şi Tarom revin pe lista companiilor monitorizate, după ce s-au mai aflat până în 2005 în atenţia FMI.

Pentru toate aceste companii, Guvernul şi FMI anticipează o creştere a stocului de arierate de la 18,8 miliarde lei, la sfârşitul anului trecut, la 19,5 miliarde lei în primul semestru al acestui an, evoluţie care ar urma însă să aibă un trend descendent, în scădere la 19 miliarde lei, la finele lunii septembrie, şi la 18 miliarde lei, la sfârşitul acestui an.
Guvernul şi FMI au convenit şi graficul de limitare în acest an a pierderilor fără subvenţii, taxe şi dobânzi, pentru companiile de stat monitorizate, care include ţinte de limitare a pierderilor până la 1,7 miliarde lei la finele lunii martie, la 2,7 miliarde lei la sfârşitul lunii iunie, la 3,6 miliarde lei la finele lunii septembrie şi la 4 miliarde lei la sfârşitul lunii decembrie.

Rafinăria Arpechim va putea fi preluată de Oltchim numai dacă Gvernul va decide acest lucru

Managerul general al Oltchim, Constantin Roibu, că societatea pe care o conduce ar putea prelua rafinăria Arpechim, dacă acţionarul majoritar, care este Guvernul, va decide acest lucru.

„În situaţia în care acţionarul majoritar, statul român, decide acest lucru, bineînţeles că avem în vedere această variantă, mai ales că partea de petrochimie pe care noi am achiziţionat-o de la Petrom este strâns legată de partea de rafinar”’, a declarat Roibu la finalul întâlnirii dintre reprezentanţii Petrom şi oficialităţile din judeţele Argeş şi Vâlcea.

Întrebat dacă Petrom a avansat până în prezent o sumă pe care ar putea-o cere pentru rafinăria Arpechim, Constantin Roibu a negat.

„Deocamdată nu am discutat acest aspect, noi ştim de decizia Petrom de a închide rafinăria. Petrom este o firmă privată, iar noi, prin acţionarul majoritar, dacă se va hotărî acest lucru la nivel de Guvern, urmează să facem solicitarea de preluare”, a explicat managerul general al Oltchim.

Premierul Emil Boc afirma pe 26 martie, răspunzând la o întrebare legată de decizia Petrom de a închide definitiv rafinăria de la Piteşti, că Arpechim reprezintă un obiectiv industrial important şi va exprima un punct de vedere oficial pe această temă după o analiză detaliată în Guvern.

Consiliul de Supraveghere al Petrom a decis pe 24 martie închiderea permanentă a rafinăriei Arpechim, urmând să acorde salariaţilor ce vor fi disponibilizaţi, pentru plăţi compensatorii şi alte măsuri de protecţie socială, circa 10 milioane de euro. Conform unui comunicat al companiei petroliere, decizia de închidere este în conformitate cu strategia Petrom de a maximiza beneficiile şi de a creşte eficienţa.

Aproape 700 de salariaţi ar urma să fie disponibilizaţi ca urmare a deciziei de închidere definitivă a rafinăriei Arpechim de la Piteşti

Petrom a renunţat anterior şi la activitatea de petrochimie de pe platforma de la Arpechim, al cărei unic beneficiar era combinatul Oltchim de la Râmnicu Vâlcea.

Oltchim a negociat încă din anul 2007 preluarea activităţilor de petrochimie de la Arpechim, mai ales că la finele lui 2008 Petrom a sistat livrările de materie primă – etilena şi propilena – către Oltchim.

Combinatul a înregistrat pierderi tot mai mari în ultimii ani şi a apelat la garanţia statului pentru un credit necesar încheierii tranzacţiei. Eximbank a acordat Oltchim o garanţie de circa 50 milioane euro, care este însă sub investigaţie la Comisia Europeană.

Prin această tranzacţie, Petrom a transferat activele fixe aferente activităţii de petrochimie. Aceste active fixe includ instalaţia de piroliză, extracţia de aromatice, polietilenă de joasă densitate şi polietilenă de înaltă densitate şi o serie de rezervoare, precum şi terenul aferent cu o suprafaţă de circa 150 de hectare.

Sindicaliştii de la Arpechim au decis să organizeze în data de 7 aprilie un miting de protest faţă de decizia Consiliului de Supraveghere al Petrom de a închide definitiv rafinăria de la Piteşti

„După parcurgerea primei etape de protest, care a constat în transmiterea unei petiţii către toţi factorii de decizie, astăzi s-a decis organizarea acestui miting. Vom protesta faţă de această măsură de închidere a rafinăriei, care ar avea importante costuri sociale”, a declarat liderul Sindicatului Rafinorul, Ionel Popescu.

Mitingul de protest va avea loc pe 7 aprilie, de la ora 14,00, pe platoul din faţa pavilionului administrativ al Arpechim.

Consiliul Sindicatului Rafinorul a adoptat, anterior, o rezoluţie în care acuză conducerea Petrom că „nu a întreprins totul” pentru ca rafinăria să fie menţinută în funcţiune sau vândută, nu a ţinut cont de implicaţiile sociale ale deciziei de închidere şi nici de funcţionarea integrată a platformelor Arpechim Piteşti şi Oltchim Râmnicu Vâlcea.

Rezoluţia nu excludea viitoare acţiuni sindicale de protest, în funcţie de evoluţia situaţiei de la Arpechim

„Având în vedere că rafinăria Arpechim este un obiectiv important al industriei româneşti, la care s-au făcut investiţii majore pentru modernizarea şi securitatea instalaţiilor, la cele mai înalte standarde, solicităm sprijinul primului-ministru, Ministerului Economiei, tuturor factorilor responsabili pentru găsirea de soluţii, pentru salvarea rafinăriei şi a peste 1.200 de locuri de muncă”, se arăta în document.

La discuţii participă reprezentanţi ai ministerelor Muncii şi Economiei, parlamentari de Argeş şi Vâlcea, reprezentanţi ai administraţiilor locale din cele două judeţe, precum şi ai companiei Oltchim din Râmnicu Vâlcea, care depinde de activitatea de petrochimie de pe platforma Arpechim.
„Vreau să am o discuţie foarte serioasă pe această temă înainte de a face afirmaţii, pentru că este un obiectiv foarte important, la care eu ţin foarte mult. Eu, când am adoptat în Guvern strategia Oltchim, am avut în vedere includerea Arpechim în această strategie. Din nefericire, blocarea creditului pentru Oltchim a blocat cumpărarea Arpechim. Este un obiectiv la care ţin foarte mult din perspectiva structurii integrate Oltchim – Arpechim”, a declarat Boc.
Petrom a renunţat anterior şi la activitatea de petrochimie de pe platforma de la Arpechim, al cărei unic beneficiar era combinatul Oltchim de la Râmnicu Vâlcea.

Există o ofertă pentru procesarea ţiţeiului la Arpechim

Preşedintele Comisiei de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, deputatul PSD Iulian Iancu, a afirmat că există o ofertă pentru procesarea ţiţeiului la Arpechim, aceasta putând fi o soluţie pentru evitarea închiderii rafinăriei.
„Cea mai credibilă soluţie este un contract de procesare a ţiţeiului pe această platformă, astfel revitalizând şi rafinarea şi partea de petrochimie şi nefiind obligat un agent român să facă acest efort. Deocamdată, rămâne confidenţial cine ar putea fi contractantul, pentru a nu expune interesele celor care au făcut deja oferte pentru procesare. Dar există o ofertă acum pentru procesarea ţiţeiului”, a declarat Iancu la finalul întâlnirii de la Piteşti a reprezentanţilor Petrom cu parlamentari şi oficialităţi din judeţele Argeş şi Vâlcea.

„Următorul pas este o analiză foarte atentă a acestor concluzii împreună cu ministrul economiei, după care analiza se mută la nivelul premierului, pentru ca Guvernul să aibă toate argumentele şi soluţiile pentru a revitaliza şi relansa acest lanţ economic atât de important”, a adăugat parlamentarul Iancu.

Iulian Iancu a menţionat faptul că în următoarele şase luni nu se poate întreprinde nicio acţiune concretă de dezafectare a unei instalaţii pe platformă”, timp în care statul român, în calitate de acţionar minoritar, va contesta în instanţă decizia de închidere a rafinăriei Arpechim.

Sindicatul de la Oltchim cere statului să intervină în închiderea rafinăriei Arpechim

Sindicatul Oltchim se opune deciziei luate de societatea Petrom cu privire la închiderea rafinăriei Arpechim Piteşti, considerând acest lucru dezavantajos pentru combinatul vâlcean care depinde în mare măsură de firma piteşteană.

„Am luat notă de decizia celor de la Petrom, din 24 martie, cu privire la închiderea rafinăriei Arpechim. Mai mult, din câte am înţeles noi, închiderea societăţii înseamnă, de fapt, demolarea acestui agent economic. Lucru complet dezavantajos pentru Oltchim, care, deşi a achiziţionat petrochimia de pe platforma din Piteşti, depinde mult şi de rafinăria de la Arpechim. În acest sens, statului român, premierului şi ministrului Economiei le revine sarcina de a căuta soluţii care să nu dezavantajeze combinatul vâlcean”, a declarat liderul sindical de la Oltchim, Mihai Diculoiu.

Acesta a spus că statul poate face un transfer al rafinăriei piteştene în patrimoniul Oltchim.

„În cadrul Petrom, statul deţine 40% din acţiuni. Statul, din punctul nostru de vedere, ar putea renunţa la o cotă din acţiuni pentru a transfera rafinăria Arpechim în patrimoniul combinatului vâlcean Oltchim. La cel din urmă, din câte se ştie, statul este majoritar deţinând 54%. Ar fi un pas spre realizarea acelei companii integrate Arpechim – Oltchim, la care să se adauge ulterior Exploatarea de sare şi un producător de energie electrică”, a mai spus Diculoiu.

Combinatul Oltchim are aproximativ 3.700 de angajaţi din care 700 lucrează la secţia de petrochimie din Piteşti.

În recentele declaraţii ale oficialităţilor de la Bucureşti, combinatul este propus pentru privatizare la jumătatea anului 2012, statul căutând un consultant în acest sens.

În aceste condiţii, sindicatul Oltchim îşi doreşte urgentarea soluţiilor cu privire la realizarea complexului integrat de funcţionare, astfel încât în eventualitatea unei privatizări, preţul să fie unul avantajos pentru compania românească.

Buican: Statul român trebuie să cumpere rafinaria de la Arpechim

Deputatul Cristian Buican, preşedintele PNL Vâlcea, care a participat la negocierile de la Piteşti, a declarat că, în opinia sa, statul român va trebui să dea curs invitaţiei OMV Petrom. „{n caz contrar, inchiderea rafinăriei va avea consecinţe nefaste nu numai asupra economiei judeţului Argeş, ci şi asupra noastră, a vâlcenilor, pentru că de funcţionarea pirolizei de la Arpechim şi a rafinariei depinde şi funcţionarea combinatului chimic Oltchim”, a afirmat parlamentarul PNL.