Realitatea Vâlceană vă recomandă „Misery”, de Stephen King

Stephen King este o celebritate literară de nivel mondial: a scris peste 40 de romane şi sute de povestiri scurte în genurile horror, fantasy, science fiction şi thriller psihologic. Cărţile sale au devenit aproape toate bestseller şi s-au vândut în peste 350 de milioane de exemplare, majoritatea fiind adaptate pentru ecran. Succesului de public i s-a alăturat cel al criticii, Stephen King fiind recompensat, alături de numeroase alte premii, cu prestigioasa Medalie pentru Contribuţii Deosebite în Domeniul Literaturii Americane oferită de Naţional Book Foundaţion. Venitul anual al lui Stephen King depăşeşte 40 de milioane de dolari.

Misery este un alt roman de groază al lui Stephen King, maestrul genului horror construind din nou, prin stilul său caracteristic, o lume în care aparenţele pot fi înşelătoare, talentul şi imaginaţia, de care autorul nu duce lipsă reuşind să contribuie la edificarea unei scrieri terifiante, plină de surprize, suspans şi tensiune angoasantă.
Pentru început, se poate menţiona că acţiunea din Misery se petrece într-un cadru simplu, reprezentat de camera de oaspeţi din casa unei foste asistente medicale, Annie Wilkes, decorul acesta unic, relevant pentru ideea de singurătate şi izolare, regăsindu-se oarecum şi în romanul Jocul lui Gerald, sau alte cărţi marca Stephen King.
Eroul cărţii este celebrul scriitor Paul Sheldon, autor al faimoasei serii de romane – cu elemente specifice perioadei victoriene şi romantismului – în care personajul central este o tânară pe nume Misery Chastain. Paul Sheldon va suferi un accident de maşină, în urma căruia rămâne paralizat, descoperind cu uimire, după ce se trezeşte că este captivul nebunei Annie Wilkes, cel mai mare fan al lui Misery. Realizarea treptată şi dureroasă a faptului că este la mâna unei obsedate şi maniaco-depresive precum fosta infirmieră, Annie, îl marcheaza profund pe Sheldon şi întind la maxim nervii deja slabiţi ai acestuia. După ce Annie descoperă printre manuscrisele avute de Paul în momentul accidentului şi pe cel care încheie ciclul aventurilor lui Misery Chastain, ea îi cere lui Paul să scrie un alt roman cu Misery ca eroină, fortandu-l să abandoneze celelalte proiecte ale sale, chiar prin arderea manuscrisului unui alt roman la care a lucrat doi ani. Excesele şi extremele care caracterizează atitudinea şi comportarea Anniei Wilkes îl aduc şi pe Paul Sheldon într-o continuă stare de tensiune, alertarea tuturor simţurilor, consecinţa fiind stări de depresie, viziuni pesimiste şi renunţarea la lupta pentru supravieţuire. Constrâns de Annie să indeplinească voinţele acesteia, el aplică o tactică înţeleaptă, aceea de a fi de acord cu ea, în aşteptarea unui moment prielnic pentru evadarea din casa respectivei femei. Astfel începe să scrie un nou roman despre Misery Chastain, deşi e conştient că la finalizarea cărţii respective Annie doreşte să-l elimine definitiv.
Suspansul caracteristic unei scrieri de-a lui King oferă o lectură palpitantă, iar trăirile intense din roman sunt încă un punct favorabil al cărţii, motiv pentru care cititorii, mai ales fanii lui Stephen King sau ai genului, nu vor putea spune ca sunt dezamăgiţi de acţiune, ritmul acesteia, intriga sau personaje. Pe întreg cuprinsul acestei cărţi ne putem delecta cu trăsăturile întâlnite la opera horror a lui S.K. şi cu elementele atractive ale unui roman de groază. Deşi Annie Wilkes îi salveaza la început viaţa lui Paul Sheldon, vedem cum sub o mască a bunăvoinţei se pot ascunde semne evidente ale nebuniei. Caracteristicile enumerate anterior se observă în metodele folosite de Annie pentru a-i forţa mâna lui Paul: şantaj – în schimbul calmantelor îl obligă pe Paul să-i urmeze indicaţiile; tortura fizică sau emoţionala – privarea de libertate, tăierea unei părţi din picior, uciderea unui poliţist venit să afle unele informaţii despre Paul şi multe altele, ce pot fi aflate prin lecturarea romanului Misery. Uşurinţa pe care Annie o arată în luarea deciziei de eliminare a poliţistului şi sugestia că e dispusă să repete acest act criminal îl terorizează din plin pe Paul, acesta neavând, practic la orizont prea multe soluţii de a scăpa, cu excepţia unui calm greu de găsit şi a unei siretenii sporite în descoperirea momentului hotărâtor.
}i în Misery, ca şi în Jocul lui Gerald sau alte romane, Stephen King pendulează între amintirile personajelor principale, aflate în dificultate – amintiri trăite într-un mod viu – şi acţiunea prezentă, descrierea unei etape din copilaria lui Paul, ca şi alte amănunte legate de psihologic, având un rol însemnat în atmosfera specifică unei situaţii-limită sau tensionate. Factura psihologică este, în consecinţă, una importantă în construcţia şi structura acestui roman, Misery captivand în mod sigur atenţia pasionaţilor genului. Se poate observa şi un oarecare umor sau sarcasm cu tentă de ironie, Annie punând scroafei din grajdul său numele eroinei romanelor lui Paul Sheldon, Misery.
Ca o concluzie, Misery este un roman care nu trebuie ratat, mai ales dacă te incită cărţile şi scrierile lui King, sau cele aparţinând genului. Deznodământul romanului nu va dezamagi pe cel care l-a citit, Paul ieşind pâna la urmă cu bine din situaţia terifiantă în care s-a aflat, deşi cu semne vizibile sau ascunse ale traumelor suferite. De aceea va pot spune că în Misery întâlnim din nou elementele atractive ale romanelor lui Stephen King, această carte oferind unul din finalurile optimiste, sau care lasă sa se întrevadă o rază de speranţă, intalnite in multe din capodoperele maestrului.