Realitatea Vâlceană vă recomandă „Unsprezece minute” de Paulo Coelho
Paulo Coelho (Rio de Janeiro, n. 24 august 1947) este un scriitor brazilian. Este fiul lui Pedro, inginer, şi al Lygiei, casnică. La şapte ani a intrat la şcoala iezuită San Ignacio din Rio de Janeiro. A câştigat primul său premiu literar într-un concurs şcolar de poezie, iar sora lui, Sonia, şi aminteşte cum şi ea a câştigat un premiu pentru eseu prezentând o lucrare pe care Paulo o aruncase în coşul de hârtii.
Cărţile lui au fost traduse în 67 de limbi şi publicate în peste 150 de ţări
Cărţile lui Paulo Coelho, editate în 150 de ţări şi traduse în peste 50 de limbi, s-au vândut în zeci de milioane de exemplare. Este consilier special UNESCO în cadrul prograrnului Convergenţe spirituale şi dialoguri interculturale, co-director al Centrului Shimon Peres pentru pace. Distins cu numeroase şi importante premii, medalii şi ordine, printre care cel de Cavaler al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare din Franţa (martie 2000). Este fondator al Institutului Paulo Coelho, care acordă ajutoare îndeosebi copiilor şi bătrânilor din păturile defavorizate ale societăţii braziliene.
Penultimul roman al lui Paulo Coelho, adus de la puţin timp după apariţia sa în occident, începe cu o frază surprinzătoare – „A fost odată ca niciodată o prostituată pe nume Maria”. Într-o lume ideală, o asemenea alăturare de cuvinte, nu ar fi fost deloc neobişnuită. Dacă oricine are dreptul la o poveste, de ce nu şi o prostituată? Şi tocmai aceea o să considerăm de acum înainte „11 minute” o poveste, un basm modern.
Prezentată chiar şi de Coelho ca o carte care tratează un subiect „delicat, izbitor, şocant”, acest roman nu este foarte departe de stilul care l-a consacrat pe autorul brazilian. O avem pe Maria, o tânără simplă dintr-un sat brazilian care descoperind lumea şi descoperindu-se pe sine ajunge la concluzia că dragostea este un lucru cumplit. Printr-un joc al sorţii, ea ajunge din Rio de Janeiro la Geneva unde destinul i se schimbă – ajungând de la visele de faimă şi bogăţie la prostituţie.
Dar aici se opreşte acel film dur şi înfiorător pe care-l întâlnim în atâtea reportaje şi articole – despre fetele ajunse fără voia lor prostituate pe meleaguri străine. Şi asta deoarece Maria alege într-un fel sau altul această meserie şi ajunge să o practice în inima Elveţiei, într-unul dintre localurile „serioase” din Geneva. Aşa cum o spune şi Coelho – „Elveţia era poate cea mai bună ţară din lume ca să lucrezi ca prostituată”, ba chiar – „era o profesie ca oricare alta”.
Trăindu-şi viaţa Maria ajunge să-i cunoască pe bărbaţi şi începe să se cunoască şi pe ea. Iar destinul îi este schimbat numai când face cunoştinţă cu un tânăr pictor. Acesta este cel care-i descoperă lumina personală, într-o cafenea aflată lângă vechiul drum de pelerinaj care duce la Compostela.
Întâlnirea cu pictorul o va arunca pe Maria într-o luptă greu de câştigat – între vise şi planuri, între ceva la ce tânjeşte şi ceva ce şi-a plănuit să aibă. Astfel va trebui să-şi înfrunte demonii personali şi pe aceia ai lui Ralf. Iar toate acestea, în lumea imperfectă în care trăim, cu umbrele şi lumina ei, lume în care suntem datori să ne căutam povestea noastră, să învăţăm să ne cunoaştem, să ne urmărim fericirea, aşa cum încearcă şi Maria…
Un regal pentru cei care l-au îndrăgit pe Coelho, o carte surprinzătoare pentru cei care doar acum îl descoperă, „11 minute” este la final o poveste care merită citită şi care va lăsa o urmă (fie ea cât de efemeră) în sufletul fiecărui cititor.
Neonilia STAN
