Să scrii cu semne de lut peste care ai suflat viaţă

Cu două luni în urmă, am prezentat publicului cititor cartea profesorului Ion Predescu intitulată „Cezar Baltag-conceptul şi privirea”, sub un titlu care l-a impresionat pe autor, „Poetul şi patria de cuvinte”.

Azi a venit rândul altor două lucrări de critică literară cu vastă cuprindere în domeniul în care cele mai proeminente personalităţi sunt convinse că nu se mai poate inventa nimic nou şi cu valoare necorozivă la agresiunea acidă a timpului, al culturii artificiale, de calculator, a sufiecienţei ca alternativă mai uşor de suportat decât apetitul insaţiabil al cunoaşterii, a lenei şi a abuliei colective, proprii spaţiului balcanic din care ocupăm o însemnată parte. Profesorul Ion Predescu prin recentele „Bibliografii metabolizate”, „Metamorfozele fişei de lectură” şi „Eseul ca jurnalism” demonstrează că spiritul eliberat de limitele strâmte ale croielii geografice poate să fie capabil de performanţa de a se reinventa pe sine însuşi şi, odată cu noua condiţie de a face accesibile atât confraţilor de breaslă (oricare le-ar fi blazonul), cât şi publicului avizat pentru domeniul restrictiv al criticii, cu orizonturi nebănuite în tehnica interpretării cuvântului şi a sublimării lui până la atingerea purităţii cristalului de carbon.

Bibliografiile metabolizate (adică făcute să respire, să trăiască ăi să se dăruiască în gestul suprem al iluminării determinate de generozitatea autorului), fişele de lectură metamorfozate succesiv, după modelul reîncarnărilor pe spirala fără sfârşit închipuită de Coloana Infinitului şi îmblânzirea eseului pentru a se lăsa îmbrăţişat de jurnalist sunt tot atâtea noutăţi pe care profesorul Ion Predescu vi le propune în cărţile recente.

Referindu-se la criticul şi eseistul care vi se dezvăluie şi vă provoacă între coperţile lucrărilor amintite, două personalităţi de necontestat în domeniu îşi exprimă aprecierile reproduse în continuare.

Eugen Negrici: „Mult mai incitante sunt, însă, pentru el, volumele care îi oferă prilejul încadrărilor teoretice, al provocării de interferări cu domeniile, pentru el suculente, reprezentante de metodologii, concepte, abordări mitografice, epistemologice, gnoseologice, religioase… Domenii la care ţine ca la lucrurile care îţi înnobilează viaţa şi o fac suportabilă”.

Ovidiu Ghidirnic: „Ion Predescu este un analist profund şi subtil, format la şcoala criticii franceze. Eseistul ptractică o hermeneutică filozofică sprijinită pe o amplă erudiţie, dar recurge şi la alte orientări critice, la textualism, semiotică şi poetică. Foloseşte parafraze foarte expresive şi explicite… Un eseu incitant şi provocator, viu şi şocant, cu fraze memorabile inimitabile”.

Petrinel ŞTEFĂNESCU