Realitatea Vâlceană » Economic

DECLARAȚIA și PLATA IMPOZITELOR pentru CHIRII la ANAF. Când devine OBLIGATORIE plata CASS

adminrealitatea — Thu, 18 Apr 2024 21:49:42 +0000

Începand cu 2024, regulile după care ANAF impozitează chiriile au suferit anumite modificări semnificative, conform noilor prevederi ale Codului Fiscal. Aceste schimbări au impact asupra persoanelor din România care câștigă bani din închirierea unor proprietăți.

Cum impozitează ANAF chiriile

Înainte de 2023, Codul Fiscal permitea aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 40% asupra venitului brut obținut din chirii. Aceasta însemna că proprietarii puteau deduce 40% din venitul brut, iar impozitul de 10% se aplică doar asupra diferenței de 60%, rezultând un impozit efectiv de 6% din venitul brut.
Începând cu 1 ianuarie 2023, această cotă forfetară a fost eliminată, determinând o creștere a impozitului. Fără deducerea cheltuielilor din venitul brut, impozitul de 10% se aplică acum asupra întregului venit. Astfel, proprietarii au ajuns să plătească un impozit efectiv de 10%, comparativ cu 6% în perioada anterioară.

Începând cu 1 ianuarie 2024, au intervenit noi modificări în legislația fiscală privind impozitarea veniturilor din chirii. Recent, a fost reintrodusă cota forfetară de cheltuieli, însă la un nivel redus de 20%. Conform acestor schimbări, proprietarii pot deduce acum 20% din venitul brut obținut din chirii, iar impozitul de 10% se aplică doar asupra restului de 80% din venitul brut. Practic, acest lucru înseamnă că proprietarii vor plăti un impozit efectiv de 8% din venitul obținut, comparativ cu prevederile anterioare.

Când devine obligatorie plata CASS

Pe lângă impozitul pe venit, trebuie luată în considerare și contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) atunci când proprietarii obțin venituri din chirii sau alte surse. Este important să se evalueze dacă veniturile obținute depășesc pragul stabilit pentru plata CASS.

Conform legislației, persoanele trebuie să plătească CASS dacă veniturile lor depășesc echivalentul a 6 salarii minime brute pe țară, la momentul depunerii declarației unice. Astfel, acest prag este de 19.800 de lei (calculat pe baza salariului minim brut pe țară în vigoare, care este în prezent de 3.300 de lei). Este important să se evalueze toate veniturile obținute, inclusiv cele din chirii, investiții, drepturi de proprietate intelectuală sau agricultură, pentru a determina dacă se depășește pragul pentru plata CASS.

În cazul veniturilor din chirii, se ia în calcul venitul net, adică diferența dintre venitul brut și cota forfetară de 20%. În exemplul dat, venitul net este de 19.200 de lei. Prin urmare, în acest caz, proprietarul nu depășește pragul de 19.800 de lei și nu trebuie să plătească CASS.

În situația în care veniturile depășesc pragul de 6 salarii minime brute pe țară, persoana este obligată să plătească CASS. Această contribuție se calculează pe baza unui număr de salarii minime brute pe țară (6, 12 sau 24) în funcție de nivelul veniturilor obținute.

Iată cum este determinată baza de calcul pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) în conformitate cu regulile stabilite pentru impozitarea veniturilor din chirii în anul 2024: Pentru veniturile cuprinse între 6 și 12 salarii minime brute pe țară, baza de calcul pentru CASS este de 6 salarii minime brute pe țară. Pentru veniturile cuprinse între 12 și 24 de salarii minime brute pe țară, baza de calcul pentru CASS este de 12 salarii minime brute pe țară. Pentru veniturile cel puțin egale cu 24 de salarii minime brute pe țară, baza de calcul pentru CASS este de 24 de salarii minime brute pe țară. Având în vedere că salariul minim brut pe țară este de 3.300 de lei pe lună, contribuția la sănătate pentru acest nivel este de 330 de lei pe lună, deoarece cota CASS este de 10%.

Odată cu Declarația 100 aferentă lunii ianuarie 2024, ANAF impozitează chiriile, iar impozitul trebuie declarat conform modificărilor din formularul Declarației 100 de către Ordinul ANAF nr. 172/2024. Acest impozit trebuie declarat de către persoanele juridice și alte entități care au obligația de a ține evidența contabilă și care sunt obligate, conform OUG 115/2023, să rețină impozitul pe venit și să-l vireze către bugetul de stat. Impozitul pe venit din cedarea folosinței bunurilor, altele decât cele din arendarea bunurilor agricole și din închirierea în scopuri turistice a camerelor se încadrează la punctul 628 din declarația D100.

Primăria Râmnicului va instala în municipiu șase noi parcometre alimentate cu energie solară

adminrealitatea — Wed, 22 Sep 2021 08:43:42 +0000

Primăria municipiului a achiziţionat 6 noi parcometre ce urmează a fi montate în vecinătatea unor parcări publice cu plată din Râmnic: str. General Magheru (Magazinul ”Veve”), str. General Magheru (vizavi de BCR), bd. Tineretului (Complex Comercial ”Hermes”), Grădina Zoologică, Spitalul Judeţean şi str. Nicolae Titulescu (zona ”Dovali”).

Acestea se alătură celorlalte 6 astfel de echipamente amplasate pe str. Ştirbei Vodă, pe splaiul Independenţei (zona Stadionului Municipal), la Complexul Nord, la Şcoala Take Ionescu, în parcarea de la intrarea principală în Parcul Mircea cel Bătrân şi la Catedrala Ostroveni (acesta relocat de la Ştrandul Ostroveni, unde a funcţionat pe perioada sezonului estival).

Noile echipamente ce urmează să fie instalate în cursul lunii următoare sunt alimentate exclusiv cu energia solară captată prin intermediul unui panou fotovoltaic şi vor accepta ca mijloace de plată cardul bancar (inclusiv în variantă contactless sau prin aplicaţii dedicate pe telefoanele mobile), dar şi monedele, facilitând astfel achitarea parcării şi pentru persoanele mai puţin familiarizate cu aplicaţia TPark sau cu plata prin sms.

Au început lucrările de refacere a DJ 703 P Racovița-Titești, drum afectat de alunecări de teren

adminrealitatea — Tue, 29 Jun 2021 17:56:59 +0000

Marți, 29 iunie 2021, președintele CJ Vâlcea, Constantin Rădulescu, a dat ordinul de începere a lucrărilor pentru refacerea drumului județean DJ 703 P Racovița-Titești.

Drumul a fost grav afectat de o alunecare de teren, în anul 2018, pe raza comunei Titești, iar pentru înlăturarea efectelor acesteia, CJ Vâlcea a solicitat și a obținut finanțare din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, în același an.

Pentru consolidarea zonei respective, se vor investi 450.000 lei în lucrări ce presupun refacerea sistemului rutier, asigurarea scurgerii apelor, precum și consolidarea zonei, prin construcția și montarea de parapeți de siguranță.

CJ Vâlcea atrage încă 4.000.000 lei, bani europeni! Proiectul „JUDEȚUL VÂLCEA – ORIZONT 2030” a fost selectat pentru finanțare

adminrealitatea — Tue, 17 Mar 2020 17:11:03 +0000

Consiliul Județean Vâlcea a fost informat oficial, marți, 16.03.2020, că i-a fost admisă cererea de finanțare cu titlul ”JUDEȚUL VÂLCEA – ORIZONT 2030”, depusă în cadrul apelului de proiecte POCA/661/2/1 – Fundamentarea deciziilor, planificare strategică și măsuri de simplificare pentru cetățeni la nivelul administrației publice locale din regiunile mai puțin dezvoltate.

Noul proiect, aflat acum în etapa de contractare, cu o valoare totală de circa 4.000.000 lei, își propune demararea unui amplu proces de reformă și modernizare a activității Consiliului Județean Vâlcea, în special prin digitalizarea sistemului de management al documentelor (registratură și arhivă electronică, servicii publice furnizate online).

De asemenea, proiectul vizează crearea unui cadru coerent și fezabil de dezvoltare a județului Vâlcea în următorii 10 ani, prin elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabila a Județului Vâlcea pentru perioada 2023 – 2030, precum și a unui portofoliu de proiecte pentru următoarea perioadă de programare, în vederea finanțării acestora din fonduri europene nerambursabile.

Implementarea acestui proiect va contribui semnificativ la dezvoltarea capacitații instituționale a Consiliului Județean Vâlcea, în sensul modernizării și simplificării procedurilor administrative, având un impact semnificativ asupra cetățenilor județului Vâlcea, beneficiari finali ai proiectului, prin reducerea birocrației la nivelul administrației publice județene și creșterea calității si accesibilității serviciilor publice gestionate de Consiliul Județean Vâlcea.

Ministrul Transporturilor, în vizită de lucru la Vâlcea. Autostrada Sibiu-Pitești, obiectiv major de infrastructură în România

adminrealitatea — Mon, 09 Mar 2020 08:59:45 +0000

Prefectul Tiberiu Costea și subprefectul Sebastian Fârtat au fost, duminică după-amiază, 8 martie a.c., împreună cu ministrul Transporturilor, Lucian Bode, pentru a evalua situația de la alunecarea de teren produsă săptămâna trecută pe DN 7, în localitatea Câineni.

Alături de reprezentanții Guvernului, în zonă s-a aflat și conducerea Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova, șeful acesteia dând asigurări că lucrările de refacere a porțiunii de drum afectate vor începe de luni, 9 martie 2020, iar în aproximativ o lună, traficul în zonă va fi reluat la parametrii normali și în condiții de siguranță.

Ministrul Lucian Bode i-a asigurat pe prefectul și subprefectul de Vâlcea că Guvernul României este precupat de demararea cât mai repede a lucrărilor la autostrada Sibiu – Pitești și că se fac pași concreți pentru realizarea acestui obiectiv major de infrastructură din România.

„Soluția pe teremen lung nu este ceea ce facem noi astăzi, să închidem urgențe de acest gen. Soluția este autostrada Sibiu-Pitești. Acesta este soluția la care trebuie să lucrăm cu toate forțele în ceea ce privește Guvernul României. Și, știți foarte bine, deja săptămâna viitoare sperăm să putem să dăm autorizație de construire pentru Sibiu-Boița. (…) Am avut o corespondență cu cei din Comisia Europeană pe acele aspecte legate de mediu, iar săptămâna viitoare trimitem draftul de scrisoare și cred că în maxim două,trei săptămâni, după ce trimitem scrisoarea către Comisia Europeană, să primim și un răspuns favorabil, adică ceea ce așteptăm: confirmarea cererii de finanțare pentru secțiunile 1, 4 și 5 din Sibiu -Pitești”, a declarat ministrul Transporturilor.

Constantin Rădulescu: RAJDP Vâlcea depăşeşte estimările profitului, pe anul 2018!

adminrealitatea — Thu, 03 Jan 2019 17:34:05 +0000

„Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri Vâlcea realizează, în anul 2018, un profit brut de peste 11,5 miliarde lei vechi, depășind astfel estimările făcute. Acest fapt nu poate decât să ne bucure, fiindcă ne demonstrează că au fost luate cele mai bune decizii pentru eficientizarea activităţii acesteia, iar în doi ani şi jumătate de la preluarea mandatului, când am găsit Regia într-o situație extrem de complicată, am reușit să o redresăm și, mai mult decât atât, să o facem profitabilă şi capabilă să realizeze cifre record ca și profit brut.
Am făcut asta alături de colegii mei – actuala echipă a Consiliului Județean Vâlcea – și de toți cei care lucrează pentru ca drumurile județene să se prezinte într-o stare bună și chiar foarte bună. Printr-o strategie ofensivă, care a presupus participarea și câștigarea mai multor licitaţii pentru obiective finanţate cu fonduri europene sau guvernamentale, avem astăzi în proceduri de achiziție, stație de astfalt, utilaje noi, dar, cel mai important, avem siguranţa locurilor de muncă pentru oameni, perspective de dezvoltare și profiturile financiare prezentate.
Le mulțumesc colegilor mei drumari, cărora, la început de An Nou, le transmit gândurile mele bune şi sincere urări de sănătate și realizări personale şi profesionale. La multi ani, tuturor!”, a declarat Constantin Rădulescu, președintele Consiliului Județean Vâlcea.

Deputatul Cristian Buican îi reaminteşte Ministrului Finanţelor de promisiunile asumate în faţa administraţiilor publice locale

adminrealitatea — Tue, 19 Jun 2018 20:06:46 +0000

Prin intermediul unei interpelări adresate Ministrului Finanţelor Publice, parlamentarul liberal Cristian Buican i-a reamintit domnului Eugen Teodorovici promisiunea pe care a făcut-o în faţa reprezentanţilor administraţiilor publice locale înainte de adoptarea Legii Bugetului de Stat pe anul 2018, conform căreia nicio administraţie publică din ţară nu va avea un buget mai mic decât cel pe care l-a avut în anul 2017. În urma implementării „revoluţiei fiscale”, peste jumătate din administraţiile publice locale din România au avut mai puţine fonduri disponibile pentru anul 2018, odată cu scăderea impozitului pe venit şi prin adoptarea măsurii aberante conform căreia bugetele alocate primăriilor se diminuează cu 50% din excedentul înregistrat de acestea la finele anului 2016. În ciuda acestei promisiuni, până în prezent, Guvernul României nu a adoptat nicio măsură compensatorie în vederea suplimentării bugetelor localităţilor.
Preşedintele PNL Vâlcea, deputatul Cristian Buican, i-a semnalat domnului Eugen Teodorovici faptul că există destul de multe administraţii publice locale care nu mai au fonduri pentru plata salariilor angajaţilor începând cu luna iulie 2018, ca urmare a tăierii fondurilor alocate de la nivel central. În condiţiile în care datele privind execuţia bugetară prezentate public sunt contradictorii şi inoculează un sentiment de nesiguranţă în privinţa capacităţii guvernamentale de a-şi respecta promisiunile în sensul de a asigura o finanţare cel puţin egală cu cea din 2017 administraţiilor publice locale, deputatul Cristian Buican consideră că este de datoria Ministrului de Finanţe să aducă clarificările necesare.
„Marea revoluţie fiscală şi foamea nestăvilită de bani a celor de la PSD-ALDE au adus administraţiile publice locale în pragul falimentului, unele dintre ele neavând bani pentru plata salariilor începând cu a doua jumătate a anului. În ciuda promisiunilor conform cărora nicio primărie nu va avea un buget mai mic decât cel de anul trecut, există primari care ameninţă că vor pune lacătul pe uşa primăriei, din cauza lipsei de interes a factorilor guvernamentali. Când aplici măsuri fiscal-economice după ureche, când nu realizezi studii de impact bine fundamentate şi asculţi doar ordinele de la partid, se întâmplă astfel de accidente. Este inadmisibil să laşi primăriile fără fonduri, după ce le-ai promis marea cu sarea acum 5 luni, pentru a fi sigur că se adoptă Legea Bugetului de Stat. Domnul Teodorovici este obligat să îmi răspundă, să îmi spună când va avea loc rectificarea bugetară şi care sunt măsurile pe care le are în vedere pentru finanţarea corespunzătoare a administraţiilor publice locale, în contextul în care se jura că nicio primărie nu va avea un buget mai mic decât cel de anul trecut. Aştept cu mare interes acest răspuns, mai ales că semnalele arată că nu prea mai există bani la buget”, a declarat preşedintele PNL Vâlcea, deputatul Cristian Buican.

Măsuri de simplificare a birocrației prin introducerea Declarației unice

adminrealitatea — Thu, 15 Mar 2018 15:50:55 +0000

Persoanele fizice care realizează venituri din activități economice sau alte categorii de venituri vor depune la ANAF o singură declarație – Declarația Unică – care cuprinde toate informațiile necesare privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate și asigură simplificarea modului de stabilire și declarare a obligațiilor de plată. Noul mecanism introdus permite, de asemenea, și simplificarea modului de efectuare a plății impozitului pe venit și contribuțiilor sociale. Reglementarea face parte dintr-o ordonanță de urgență adoptată astăzi de Guvern prin care se urmărește simplificarea și reducerea birocrației în relația contribuabililor cu fiscul, obiectiv asumat prin Programul de Guvernare.
Prin introducerea Declarației Unice se elimină șapte declarații fiscale (D200, D 201, D 220, D221, D600, D604, D605). Se trece practic, de la un sistem în care informațiile erau furnizate de contribuabili în declarații diferite, în scopul stabilirii impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale, la un sistem de declarare în care toate obligațiile declarative ale contribuabililor sunt îndeplinite prin depunerea Declarației unice. Aceasta va conține informații atât despre venitul realizat în anul precedent, cât și despre venitul estimat pentru anul curent și va putea fi rectificată oricând până la termenul de plată.
Termenul unic de plată va fi 15 martie anul următor pentru anul precedent (o singură scadență, în loc de cinci) cu posibilitatea de a face plăți oricând în cursul anului până la termenul scadent, de 15 martie, inclusiv. În 2018, Declarația Unică se depune până pe 15 iulie.
Un nou mecanism de stabilire a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii
Prin ordonanța de urgență se trece de la impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii stabilite de către organul fiscal, la un sistem de autoimpunere în care impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii pentru anul curent se stabilesc prin Declarația unică de către contribuabil.
Referitor la contribuțiile sociale, obligațiile de plată curente se determină prin estimarea venitului ce urmează a se realiza în anul curent din activități independente și drepturi de proprietate intelectuală, în cazul contribuțiilor pentru pensii, iar în cazul contribuțiilor pentru sănătate, se estimează, pentru anul în curs veniturile realizate din activități independente, cedarea folosinței bunurilor, agricultură, silvicultură, piscicultură, asocieri cu persoane juridice, investiții și alte surse.
Contribuția pentru pensii reprezintă 25% dintr-un venit ales de contribuabil cel puțin egal cu 22.800 lei, pentru anul 2018 (12 salarii de bază minime brute pe țară).
Contribuția pentru sănătate reprezintă 10% din 22.800 lei, pentru anul 2018 (12 salarii de bază minime brute pe țară).
Contribuabilul care plătește venituri din drepturi de proprietate intelectuală, asocieri cu persoane juridice, arendă și asocieri cu persoane juridice va stabili, declara și plăti impozitul pe venit, CAS și CASS prin reținere la sursă la momentul plății venitului. Reținerea la sursă nu se aplică dacă venitul estimat pentru fiecare sursă de venit este mai mic decât 22.800 lei, pentru anul 2018 (12 salarii de bază minime brute pe țară).
Reținerea la sursă a impozitului pe venit cu impunere finală se menține și pentru veniturile obținute din dividende, dobânzi, lichidarea unei persoane juridice, premii și jocuri de noroc și alte surse.
Sfera veniturilor din activități independente a fost revizuită în sensul excluderii veniturilor din proprietate intelectuală și tratării acestora, în mod distinct, ca și o categorie de venituri de sine stătătoare pentru care se aplică în continuare metoda reținerii la sursă.
Prin introducerea acestor modificări se simplifică modul de stabilire a impozitului pe venit și se elimină emiterea de către A.N.A.F. a deciziilor de impunere pentru plățile anticipate.
Bonificații pentru achitarea integrală a obligațiilor
Actul normativ introduce, pentru 2018, posibilitatea reducerii obligațiilor fiscale anuale – impozit pe venit, CAS, CASS – prin acordarea unor bonificații, astfel:
a) 5% dacă Declarația Unică se depune până la 15 iulie 2018 prin mijloace electronice, iar obligațiile fiscale sunt achitate integral până la 15 martie 2019;
b) 5% dacă obligațiile fiscale sunt achitate integral până la 15 decembrie 2018.
Bonificațiile diminuează obligația fiscală anuală estimată, plătită.
Dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile menționate, bonificația acordată va fi de 10%.
Simplificarea procedurii de distribuire a cotei de 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii pentru ONG-uri
Contribuabilii care obțin venituri din salarii sau asimilate acestora pot opta pentru calcularea, reţinerea şi plata, lunară, de către angajator/plătitor a cotei de 2% din valoarea impozitului datorat, pentru susţinerea entităţilor nonprofit, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private conform legii.
Opțiunea se exprimă în scris și rămâne valabilă pentru o perioadă de cel mult 2 ani fiscali consecutiv.
Scopul acestei măsuri este să dea posibilitatea organizațiilor neguvernamentale să beneficieze în cursul anului de sumele distribuite de contribuabili în vederea desfășurării activităților proprii. Vechea reglementare permitea distribuirea doar în anul următor celui de realizare a veniturilor. Totodată, măsura vine în întâmpinarea contribuabililor care optează să distribuie aceste sume, prin simplificarea procedurii de distribuire a cotei de 2%.
Modificări privind modul de stabilire a CAS și CASS
Persoanele fizice pot opta pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate dacă estimează că în anul curent realizează venituri nete anuale cumulate, sub plafonul de 22.800 lei (12 salarii de bază minime brute pe țară) și/ sau dacă nu realizează venituri.
Autoritățile centrale și locale vor acorda asistență de specialitate în vederea completării și depunerii Declarației unice. Dacă într-o localitate nu există o unitate teritorială a ANAF, primăria va avea obligația de a asigura asistență necesară contribuabililor.
Reglementări în domeniul pensiilor și sănătății pentru punerea în acord cu noul Cod fiscal
Ordonanța de urgență include, de asemenea, un capitol, de reglementări în domeniul pensiilor și sănătății, pentru punerea în concordanță cu noile reglementări ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și menținerea calității de asigurat în sistemul de asigurări sociale.
Persoanele care obțin venituri din salarii, sau asimilate acestora, au calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, iar dreptul la pachetul de bază se acordă de la data începerii raporturilor de muncă/serviciu.
Persoanele care obţin venituri din activităţi independente, drepturi de proprietate intelectuală, asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor II, III sau Legii nr. 170/2016, din cedarea folosinţei bunurilor, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din investiţii şi venituri din alte surse, precum şi persoanele care nu realizează venituri şi nu sunt exceptate de la plata CASS, calitatea de asigurat în sistemul de sănătate și dreptul la pachetul de bază se acordă pentru 12 luni de la data depunerii Declaraţiei Unice. Persoanele fără venituri dobândesc calitatea de asigurat pentru 12 luni, prin depunerea DU indiferent de data depunerii acesteia.
Pentru 2018, persoanele fizice care obţin venituri din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor, agricultură, silvicultură, piscicultură, asocieri cu persoane juridice, investiţii şi alte surse, îşi păstrează calitatea de asigurat, până la termenul de depunere a DU, astfel încât să beneficieze în continuare de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale.
Calitatea de asigurat a persoanelor care au obţinut venituri din salarii și asimilate salariilor se mai păstrează 3 luni de la data încetării raporturilor de muncă/serviciu.
Calitatea de asigurat a categoriilor de persoane asigurate fără plata contribuției, se mai păstrează 1 lună de la data la care aceste persoane nu se mai încadrează în aceste categorii de asigurați.
Pentru persoanele care realizează venituri din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor II, III sau Legii nr. 170/2016, din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din investiţii şi venituri din alte surse, precum şi pentru persoanele care nu realizează venituri şi nu sunt exceptate de la plata contribuţiei, calitatea de asigurat încetează la data la care expiră perioada pentru care au depus declarația unică, dacă nu depun o nouă declarație pentru perioada următoare.
Persoanele, care nu fac dovada calităţii de asigurat, beneficiază de pachetul minimal de servicii, care cuprinde servicii de îngrijire a sănătăţii, medicamente şi materiale sanitare doar în cazul urgenţelor medico-chirurgicale şi al bolilor cu potenţial endemoepidemic, monitorizarea evoluţiei sarcinii şi a lăuzei, servicii de planificare familială, servicii de prevenţie şi îngrijiri de asistenţă medicală comunitară.
Studenţii-doctoranzi care desfăşoară activităţi didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4 – 6 ore convenţionale didactice pe săptămână precum şi pensionarii care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, beneficiază de calitatea de asigurat şi de pachetul de servicii de bază, fără plata contribuţiei.
Pentru asiguraţii sistemului de asigurări sociale de sănătate, care au obligaţia plăţii contribuției de asigurări sociale de sănătate, după depunerea declaraţiilor fiscale, ANAF are obligaţia de a transmite CNAS informaţiile necesare în vederea acordării calităţii de asigurat.
CNAS şi ANAF îşi acordă reciproc şi gratuit accesul la informaţiile referitoare la declararea/achitarea contribuţiei, precum şi la anumite categorii de persoane exceptate de la plata contribuţiei înregistrate în Registrul unic de evidenţă al asiguraţilor din Platforma informatică din asigurările de sănătate.

Deputatul Buican, alarmat de situaţia drumurilor comunale sau doar „bagă strâmbe” între conducerea CJ şi primarii vâlceni? Ce comunicat a transmis liderul PNL

adminrealitatea — Mon, 29 May 2017 09:30:31 +0000

Comunicat de presă: Consiliul Judeţean Vâlcea blochează finanţarea localităţilor pentru modernizarea drumurilor
În această perioadă, la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene se finalizează listele cu proiectele ce vor primi finanţare pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală, etapa a II-a. Din informaţiile deputatului Cristian Buican, pentru judeţul Vâlcea, Consiliul Judeţean Vâlcea va primi aproape toate fondurile repartizate pe acest program guvernamental în ceea ce priveşte asfaltarea drumurilor. În urma presiunilor politice făcute de către conducerea Consiliului Judeţean Vâlcea la Minister, majoritatea proiectelor depuse de primarii vâlceni pentru modernizarea drumurilor comunale nu vor primi finanţare guvernamentală. Dacă lista cu proiectele ce vor fi aprobate prin PNDL II va rămâne aşa, cazul judeţului Vâlcea va fi unicat în ţară, fiind singurul judeţ unde majoritatea fondurilor destinate modernizării drumurilor se vor duce către cele judeţene, în defavoarea celor comunale.
Preşedintele PNL Vâlcea, deputatul Cristian Buican, îşi exprimă îngrijorarea faţă de intenţia Consiliului Judeţean Vâlcea de a acapara toate fondurile pentru drumuri de pe PNDL II, lăsând toate localităţile judeţului fără finanţare pentru proiectele privind modernizarea drumurilor comunale. Mai mult decât atât, parlamentarul liberal vâlcean acuză conducerea Consiliului Judeţean Vâlcea de incompetenţă şi le sugerează, ca soluţie alternativă pentru modernizarea drumurilor judeţene, accesarea de fonduri europene. În condiţiile în care fosta conducere liberală a Consiliului Judeţean Vâlcea a lăsat în pregătire o serie de proiecte europene pentru modernizarea drumurilor judeţene, deputatul Cristian Buican solicită actualei conduceri judeţene să spună stadiul implementării acestora.
„Din informaţiile pe care le am, lista cu proiectele ce vor fi aprobate pe PNDL II pentru judeţul Vâlcea, cel puţin în privinţa fondurilor pentru drumuri, este o catastrofă. În urma presiunilor politice, aproape toţi banii vor fi alocaţi către proiectele destinate drumurilor judeţene, în detrimentul proiectelor depuse de primari pentru drumuri comunale. Dacă lista va rămâne aşa, judeţul Vâlcea vafi unicat în ţară. În alte judeţe sumele destinate pentru modernizarea drumurilor au fost împărţite între Consiliul Judeţean şi localităţi, aşa cum este normal. Este cel puţin aberant să blochezi accesul localităţilor judeţului la fonduri pentru modernizarea drumurilor comunale, aşa cum încearcă să facă actuala conducere a Consiliului Judeţean. Există fonduri europene pentru drumuri judeţene. Fostaconducere liberală a Consiliului Judeţean a lăsat în pregătire o serie de proiecte europene pentru modernizarea drumurilor judeţene şi nu înţeleg de ce nu se mai aude nimic de ele. Este adevărat că implementarea unor proiecte cu fondurile europene este mai grea şi mai strictă decât cele guvernamentale, însă să laşi fără finanţare toate proiectele localităţilor pentru modernizarea drumurilor este nebunie curată. Sper ca lucrurile să se rezolve şi lista să se modifice, în sensul de a împărţi fondurile pentru drumuri între Consiliul Judeţean şi localităţi şi să nu se ajungă la o nemulţumire generalizată a primarilor”, a declarat preşedintele PNL Vâlcea, deputatul Cristian Buican.
N.R.: Titlul ne aparţine.

Eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale restante! Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru a putea beneficia de acest drept

adminrealitatea — Sun, 02 Apr 2017 12:59:18 +0000

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice a Judeţului Vâlcea vine în sprijinul contribuabililor care se confruntă cu dificultăţi financiare şi informează că, pentru obligaţiile fiscale restante, pot beneficia de facilităţile la plata acestora prevăzute de Codul de procedură fiscală aprobat prin Legea nr. 207/2015. Procedura de acordare a eşalonării la plată, documentele justificative necesare, precum şi Procedura de aplicare a acordării eşalonării la plată de către organele fiscale subordonate ANAF sunt aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 90/2016. În continuare prezentăm, la modul general, avantajele accesării unei eşalonări la plată, condiţiile şi situaţiile specifice de acordare a eşalonării.

1. Avantajele derulării unei eşalonări la plată
a) neînceperea sau suspendarea executării silite pentru: obligaţiile eşalonate; obligaţiile care constituie condiţie de menţinere a valabilităţii eşalonării, respectiv obligaţii cu termene de plată ulterioare datei comunicării deciziei de eşalonare, diferenţele rezultate din declaraţii rectificative, obligaţii restante nestinse la data comunicării deciziei de eşalonare şi necuprinse în eşalonare, obligaţii pentru care a încetat suspendarea executării după comunicarea deciziei de eşalonare etc.
În cazul popririi bancare, suspendarea executării silite are ca efect: menţinerea indisponibilizării asupra sumelor existente în cont la data comunicării adresei de suspendare, contribuabilul putând efectua plăţi din acestea numai pentru plata obligaţiilor de care depinde menţinerea eşalonării; încetarea indisponibilizării în privinţa încasărilor viitoare.
În cazul terţilor popriţi, suspendarea executării silite are ca efect încetarea indisponibilizării sumelor datorate de aceştia contribuabililor.
Suspendarea executării silite în cazul sechestrelor are ca efect oprirea procedurii de executare silită asupra bunurilor ce fac obiectul sechestrelor.
b) posibilitatea participării la licitaţiile publice deoarece obligaţiile eşalonate la plată nu sunt considerate obligaţii fiscale restante dacă se află în termenul de plată prevăzut în graficul de eşalonare;
c) amânarea penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale eşalonate, în vederea anulării la finalizarea eşalonării;
d) necalcularea şi nedatorarea penalităţilor de întârziere pe perioada eşalonării la plată cu excepţia situaţiei privind achitarea cu întârziere a ratei de eşalonare.
2. Condiţii generale cumulative de accesare a unei eşalonări la plată
Contribuabilii care solicită eşalonarea trebuie: – să aibă toate declaraţiile fiscale depuse la data eliberării certificatului de atestare fiscală; să se afle în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilităţi băneşti; să aibă capacitate financiară de plată pe perioada de eşalonare; să nu fie în procedura insolvenţei sau în dizolvare; să nu se fi stabilit răspunderea potrivit legislaţiei privind insolvenţa şi/sau răspunderea solidară, conform Codului de procedură fiscală.
3. Garanţii
În termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării acordului de principiu, debitorul trebuie să constituie garanţii pe perioada eşalonării la plată a obligaţiilor fiscale.
Tipuri de garanţii:
- mijloace băneşti consemnate pe numele debitorului la dispoziţia organului fiscal la o unitate a Trezoreriei Statului sau scrisoare de garanţie/poliţă de asigurare de garanţie (valoarea trebuie să acopere sumele eşalonate şi dobânzile pe perioada eşalonării); sechestrul asigurător asupra bunurilor proprietate a debitorului; contract de ipotecă sau gaj în favoarea organului fiscal, având ca obiect bunuri proprietate a unei terţe persoane. Aceste bunuri trebuie să fie libere de orice sarcini, cu excepţia cazului în care acestea sunt sechestrate exclusiv de către organul fiscal competent, dacă valoarea bunului este acoperitoare pentru obligaţiile terţului şi pentru garantarea obligaţiilor ce se eşalonează. În acest caz, ipoteca se instituie numai pentru un singur contribuabil.
Valoarea garanţiilor reale trebuie să acopere sumele eşalonate, dobânzile pe perioada eşalonării, plus un procent între 4 şi 16%, în funcţie de perioada de eşalonare, respectiv 2,3,4 sau 5 ani.
În cazul ipotecii mobiliare, bunul trebuie să nu aibă durata de funcţionare expirată conform Legii nr. 15/1994, cu excepţia situaţiei în care bunurile au fost supuse reevaluării potrivit regulilor contabile.
În cazul bunurilor oferite pentru sechestru asiguratoriu care sunt deja ipotecate sau gajate valoarea lor trebuie să acopere atât valoarea pentru garantarea obligaţiilor eşalonate, cât şi valoarea pentru care sunt constituite eventuale ipoteci/gajuri în favoarea altor creditori.
Important! Nu trebuie să constituie garanţii:
- instituţiile publice, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prin Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, după caz; autorităţile/serviciile publice autonome înfiinţate prin lege organică; unităţile şi instituţiile de drept public prevăzute la art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare; instituţiile de învăţământ superior de stat.

4. Situaţii specifice
Exceptând situaţia contribuabililor care nu au obligaţia constituirii de garanţii, se disting mai multe situaţii de acordare a eşalonării la plată, în funcţie de starea patrimonială a contribuabilului şi de nivelul obligaţiilor de plată, astfel:
- persoane juridice cu obligaţii fiscale de până la 20.000 lei: sunt exceptate de la constituirea de garanţii; perioada de eşalonare este de cel mult 5 ani; beneficiază de amânarea la plată a penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale eşalonate la plată, în vederea anulării.
- persoane juridice cu obligaţii fiscale în cuantum mai mare sau egal cu 20.000 lei: constituie garanţii; perioada de eşalonare este de cel mult 5 ani; beneficiază de amânarea la plată a penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale eşalonate la plată, în vederea anulării.
- debitori care nu deţin bunuri în proprietate şi care nu constituie garanţii: perioada de eşalonare este de cel mult 5 ani; penalităţile de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale eşalonate nu se amână la plată şi se includ în eşalonare, deci nu pot fi anulate.
- debitori care deţin bunuri în proprietate, dar sunt insuficiente pentru a constitui garanţiile prevăzute de lege: constituie garanţii la valoarea bunurilor deţinute; perioada de eşalonare este de cel mult 5 ani indiferent de cuantumul obligaţiilor fiscale; penalităţile de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale eşalonate nu se amână la plată şi se includ în eşalonare, deci nu pot fi anulate.
- debitori care, deşi deţin bunuri în patrimoniu, nu pot constitui garanţii întrucât sunt gajate şi/sau ipotecate în totalitate în favoarea altor creditori şi nu aduc nici garanţii constituite în favoarea lor de un terţ: perioada de eşalonare este de cel 6 luni indiferent de cuantumul obligaţiilor fiscale; penalităţile de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale eşalonate nu se amână la plată şi se includ în eşalonare, deci nu pot fi anulate.
5. Prevederi speciale aplicabile contribuabililor încadraţi în categoria contribuabililor cu risc fiscal mic
Un contribuabil este încadrat de organul fiscal în categoria contribuabililor cu risc fiscal mic dacă îndeplineşte următoarele criterii de încadrare : nu are fapte înscrise în cazierul fiscal; niciunul dintre administratori şi/sau asociaţi nu a deţinut, în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, calitatea de administrator sau asociat la persoane juridice care au fost lichidate sau la care a fost declanşată procedura insolvenţei şi la care au rămas obligaţii fiscale neachitate; nu se află în inactivitate temporară înscrisă la registrul comerţului sau în registre ţinute de instanţe judecătoreşti competente; nu are obligații fiscale restante mai mari de 6 luni; nu a înregistrat pierderi contabile în fiecare an din ultimii 3 ani consecutivi; în cazul persoanelor juridice, să fi fost înființate cu minimum 12 luni anterior depunerii cererii.
Condiţii de acordare a eşalonării:
- depunerea cererii la organul fiscal;
- să îndeplinească condiţiile generale cu excepţia condiţiei referitoare la dificultatea financiară;
- să constituie garanţii în valoare de minimum 20% din sumele ce pot face obiectul eşalonării precum şi a penalităţilor ce pot face obiectul amânării la plată.
Important! Perioada de acordare a eşalonării pentru contribuabilii încadraţi în categoria contribuabililor cu risc fiscal mic este de maximum 12 luni.

Investiţii în sănătate: Aparatură medicală nouă, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea

adminrealitatea — Fri, 03 Mar 2017 07:35:25 +0000

După ultima şedinţă a Consiliului Judeţean Vâlcea, în care au fost aprobate bugetele mai multor unităţi spitaliceşti aflate în administrarea sa, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea încep deja demersurile pentru realizarea investiţiilor aprobate pentru acest an.

Primele investiţii, pentru care procedurile legale de achiziţii vor fi începute chiar din această lună, vizează dotarea cu 3 electrocautere de ultimă generaţie (pentru secţiile Obstetrică Ginecologie, Ortopedie şi Chirurgie Generală); o maşină de gătit profesională şi o linie completă de spălătorie profesională (maşină de spălat, calandru şi uscător).

Din bugetul acestui an se vor face unele investiţii şi în dotarea cu aparatură a Secţiei de Recuperare medicală, Fizioterapie şi Balneologie, pentru care se vor achiziţiona: patru aparate de electroterapie, patru aparate de ultrasunete, 2 aparate tratament cu laser, un aparat de aerosoli şi două băi galvanice cu 4 celule.

“Problemele din sistemul de sănătate sunt multe, însă dacă suntem uniţi şi avem o colaborare bună la nivel administrativ, vom reuşi să ne dotăm mai bine, să avem şi să oferim condiţii celor care ajung la un moment dat pe patul de spital. Dotările pe care le vom face vor îmbunătăţi actul medical, întrucât, în prezent, la secţia de balneo-fizioterapie avem aparatură foarte veche. Mai avem multe de făcut, însă preocuparea mea principală este ca, împreună cu executivul Consiliului Judeţean şi unităţile subordonate să identificăm resurse pe care să le alocăm legal, pentru binele pacienţilor“, a declarat Constantin Rădulescu, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea.

Cristian Buican dorește introducerea unor criterii obiective pentru aprobarea proiectelor primăriilor din PNDL

adminrealitatea — Thu, 02 Mar 2017 07:11:51 +0000

Lansarea etapei a II-a a Programului Naţional de Dezvoltare Locală prin OUG 6/2017 prin care vor fi finanţate 9.500 de noi proiecte în vederea modernizării infrastructurii locale l-a determinat pe deputatul Cristian Buican să iniţieze demersurile parlamentare în vederea transparentizării procesului de aprobare a noilor proiecte. În data de 27.02.2017, parlamentarul liberal a depus la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene o interpelare prin care i-a solicitat doamnei Sevil Shhaideh criteriile pe baza cărora vor fi aprobate noile proiecte ale administraţiilor publice locale din etapa a II-a a PNDL 2017-2020.
Demersul deputatului Cristian Buican vine să preîntâmpine eventualele nemulţumiri ale reprezentanţilor administraţiilor publice locale şi are rolul de a transparentiza procesul de aprobare a noilor proiecte din PNDL. În opinia deputatului Cristian Buican, acţiunea celor de la PSD de a comasa Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei Publice cu cel al Fondurilor Europene ar trebui să reprezinte un prim pas în corelarea procedurilor de accesare a fondurilor europene cu cele de la bugetul de stat, în special a celor pentru dezvoltare. Acest proces de corelare a procedurilor de accesare şi cheltuire a fondurilor ar trebui să meargă în direcţia de a simplifica procedurile privind accesarea fondurilor europene pentru localităţi şi, totodată, de a transparentiza procesul de alocare şi cheltuire a fondurilor de la Minister. Parlamentarul Cristian Buican consideră că în acest moment procedura pentru accesarea şi cheltuirea fondurilor europene este una mult prea strictă şi rigidă, mai ales în comparaţie cu accesarea şi cheltuirea fondurilor de la buget şi este de părere că o corelare a acelor două proceduri ar aduce beneficii importante privind predictibilitatea finanţării proiectelor de dezvoltare locală.
”Sper ca un lucru benefic precum aprobarea unei noi etape din PNDL, care reprezintă principala sursă de dezvoltare a infrastructurii în localităţile României, să nu se transforme într-un mecanism politic, de şantaj la adresa primarilor, din partea celor de la PSD. Tocmai de aceea, am iniţiat acest demers parlamentar de a solicita transparentizarea procedurii de aprobare a noilor proiecte prin introducerea unor criterii clare pentru aprobarea noilor proiecte din etapa a II-a din PNDL. Ţinând cont că în noua structură ministerială au fost comasate Ministerul Fondurilor Europene şi cel al Dezvoltării, cred că ar fi oportun să existe o oarecare corelare a procedurilor de accesare şi cheltuire a fondurilor, indiferent că ele provin din fonduri europene sau de la buget. În acest moment criteriile sunt mult prea rigide la fondurile europene şi netransparente la cele de la buget. Voi urmări cu maxim interes procesul de alocare a fondurilor din etapa a II-a din PNDL, iar dacă va fi nevoie, în calitate de preşedinte al Comisiei de administraţie publică din Camera Deputaţilor o voi convoca de doamna viceprim-ministru Shhaideh la Parlament pentru explicaţii, conform art. 55, din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Doresc să le reamintesc edililor că au termen 30 de zile, de la publicarea Legii Bugetului de Stat în Monitorul Oficial, să depună solicitările privind proiectele în derulare şi, cel mai important, să depună noi proiecte pentru perioada 2017-2020”, a declarat preşedintele PNL Vâlcea, deputatul Cristian Buican.

Consiliul Judeţean a depus solicitările de finanţare pentru 8 proiecte de modernizare a drumurilor vâlcene

adminrealitatea — Thu, 23 Feb 2017 07:34:24 +0000

Miercuri, 22 februarie 2017, Consiliul Judeţean Vâlcea a depus la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, solicitări de finanţare, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, pentru consolidarea şi refacerea a 8 tronsoane de drum judeţean şi pentru reabilitarea a două imobile în care îşi desfăşoară activitatea unităţi subordonate instituţiei. Solicitările de fonduri, făcute în baza prevederilor art. 9, alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 28/2013, vizează următoarele obiective:

• Reabilitare şi modernizare DJ 651 Păuşeşti Măglaşi – Stoeneşti, km 2+700 – 7+700;
• Consolidare şi refacere DJ 648 Ioneşti – Olanu – Limită judeţ Olt, km 8+900 – 9+470;
• Consolidare şi refacere DJ 703 N Berislăveşti – Releu Cozia, km 1+500 – 4+000;
• Refacere platformă drum şi podeţe pe DJ 654 Valea Cheii – Cheia – Mănăstirea Iezer – Schitu Pahomie, km 6+000 – 16+681;
• Consolidare şi refacere DJ 656 Olăneşti – Comanca – Tisa, km 0+000 – 8+874 (platformă drum, ziduri de sprijin, podeţe);
• Refacere platformă drum, ziduri de sprijin şi amenajări podeţe pe DJ 701 D Ciunget – Latoriţa – Galbenu, km 0+000 – 5+500;
• Refacere DJ 703 M Perişani – Cornet, km 2+800, km 3+800, km 5+200 (plarformă drum şi ziduri de sprijin);
• Refacere podeţe pe DJ 643 B Băbeni Olteţu – Măciuca – Cermegeşti – Chirigeşti – Roeşti (DN 65C), km 20+950, km 26+300 şi km 31+100;
• Reamenajare spaţii Şcoala Populară de Artă şi Meserii Râmnicu Vâlcea şi reabilitare clădire administrativă la Spitalul de Psihiatrie Drăgoeşti, judeţul Vâlcea.
„Sunt proiecte importante pentru care conducerea şi aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean Vâlcea au muncit foarte mult, fapt pentru care îi apreciez şi le mulţumesc tuturor. Urmărim cu atenţie procesul de evaluare pentru că ne dorim să atragem cât mai repede aceşti bani”, a declarat Constantin Rădulescu, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea.
Pentru realizarea acestor obiective Consiliul Judeţean Vâlcea trebuie să facă rost finantare de 28.186.389 lei de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

Obligaţii declarative cu termene în luna februarie 2017

adminrealitatea — Thu, 09 Feb 2017 08:25:05 +0000

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vâlcea informează că, în luna februarie 2017, trebuie depuse la Fisc, după caz, documentele precizate mai jos.
Până la 10 februarie 2017, inclusiv:
- Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni/Declaraţia de radiere pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, formular 010. Se depune de către persoanele juridice care au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de TVA în urma depăşirii plafonului legal de scutire. Reglementare: OPANAF nr. 3.698/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Se depune şi de către persoanele juridice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316, cu perioadă fiscală luna calendaristică, care solicită prin opţiune scoaterea de la TVA. Reglementare: art. 310 alin. (7) din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal;
- Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni pentru persoane fizice române şi străine care deţin cod numeric personal, formular 020. Se depune de persoanele fizice, altele decât persoanele fizice române care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, care au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de TVA în urma depăşirii plafonului legal de scutire. Reglementare: OPANAF nr. 3.698/2015 cu modificările şi completările ulterioare. Se depune şi de către persoanele fizice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316, cu perioadă fiscală luna calendaristică, care solicită prin opţiune scoaterea de la TVA. Reglementare: art. 310 alin. (7) din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal;
- Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni/Declaraţia de radiere pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, formular 070. Se depune de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere care au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de TVA în urma depăşirii plafonului legal de scutire. Reglementare: OPANAF nr. 3.698/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Se depune şi de către persoanele înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316, cu perioadă fiscală luna calendaristică, care solicită prin opţiune scoaterea de la TVA. Reglementare: art. 310 alin.(7) din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal.
Până la 27 februarie 2017, inclusiv:
Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, formular 010. Se completează, pentru anul 2017, de persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care la data de 31 decembrie 2016 îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 47 din Legea 227/2015, pentru modificarea sistemului de impunere. Reglementare: Legea 227/2015 art. 48 alin. (7); OUG nr. 3/2017 pct.2 și 3;
- Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat, cu termen lunar, pentru obligaţiile bugetului de stat aferente lunii ianuarie 2017, formular 100. Reglementare: OPANAF nr. 587/2016, cu modificările şi completările ulterioare;
- Declaraţia privind impozitul pe profit – formular 101. Se depune de către organizaţiile nonprofit şi de către contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice şi a cartofului, pomicultură şi viticultură. Atenţie! Declaraţia 101 se depune şi de către persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care la data de 31 decembrie 2016 îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 47 din Legea nr. 227/2015, pentru profitul impozabil obţinut în perioada 1-31 ianuarie 2017. Reglementare: OPANAF nr. 3.386/2016; Legea nr. 227/2015 art. 48 alin.(7); OUG nr.3/2017;
- Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, formular 112 cu termen lunar pentru obligaţiile bugetului de stat aferente lunii ianuarie 2017. Reglementare: OMFP nr. 1.045/2012 cu modificările şi completările ulterioare;
- Declaraţia privind veniturile sub formă de salarii din străinătate obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activitate în România şi de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi posturilor consulare acreditate în România pentru obligaţiile bugetului de stat aferente lunii ianuarie 2017, formular 224. Reglementare: OPANAF nr. 3.622/2015;
- Decontul de taxă pe valoarea adăugată, cu termen lunar pentru obligaţiile bugetului de stat aferente lunii ianuarie 2017, formular 300. Atenţie! Decontul se depune şi de contribuabilii care au solicitat scoaterea din evidenţă ca plătitor de TVA conform art. 310 alin. (7) Cod Fiscal până la 10 ianuarie 2017.. Reglementare: art. 323 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal; OPANAF nr. 591/2017;
- Decontul special de taxă pe valoarea adăugată, formular 301, pentru contribuabilii înregistraţi în scopuri de TVA, conform art. 317 Cod Fiscal şi care au efectuat: achiziţii intracomunitare în luna precedentă, achiziţii intracomunitare de mijloace de transport care nu sunt considerate noi conform art. 266 alin. (3), contribuabilii care au efectuat achiziţii de servicii intracomunitare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA, precum şi pentru contribuabilii neînregistraţi şi care nu au obligaţia înregistrării, care au efectuat achiziţii intracomunitare de mijloace de transport noi sau produse accizabile. Reglementare: art. 324 alin.(2) Cod Fiscal; OPANAF nr. 592/2016;
- Cerere privind utilizarea ca perioadă fiscală pentru TVA a semestrului sau anului calendaristic pentru anul curent, formular 306. Se depune de către persoanele impozabile din punct de vedere al TVA care solicită aprobarea unei alte perioade fiscale pentru TVA decât luna sau trimestrul. Reglementare: OPANAF nr. 2037/2016;
- Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată colectată, datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal – formular 311. Se depune de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat conform prevederilor art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit.g), lit.h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal şi care efectuează în perioada în care nu au cod valid de TVA livrări de bunuri/prestări de servicii şi/sau achiziţii de bunuri şi/sau de servicii pentru care sunt obligate la plata taxei pe valoarea adăugată. Reglementare: OPANAF nr. 795/2016;
- Declaraţia privind sumele rezultate din ajustarea/corecţia ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată – formular 307. Declaraţia se completează şi se depune de către: a) persoana impozabilă, beneficiară a transferului de active în calitate de succesor al cedentului în ceea ce priveşte ajustarea dreptului de deducere, dacă nu este înregistrată în scopuri de TVA şi nici nu se înregistrează în scopuri de TVA ca urmare a transferului; b) locatarul/utilizatorul activelor corporale fixe achiziţionate printr-un contract de leasing, dacă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor are loc după scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA a locatarului/utilizatorului; c) persoana impozabilă pentru care înregistrarea în scopuri de TVA a fost anulată, care a efectuat ajustări incorecte sau nu a efectuat ajustările de taxă; d) persoana impozabilă pentru care înregistrarea în scopuri de TVA a fost anulată, şi care: – nu a efectuat ajustările de taxă prevăzute de lege în ultimul decont depus înainte de scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA sau a efectuat ajustări incorecte; – trebuie să efectueze regularizările/ajustările legale pentru operaţiuni realizate înainte de anularea înregistrării. Reglementare: OPANAF nr. 793/2016;
- Notificare privind aplicarea/încetarea aplicării sistemului TVA la încasare – formular 097. Se completează de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal, care optează să renunţe la aplicarea sistemului TVA la încasare şi cele care au depăşit plafonul de 2.250.000 lei. Reglementare: OPANAF 1.503/2016;
- Declaraţia recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare pentru obligaţiile de declarare aferente operaţiunilor desfăşurate în luna ianuarie 2017, formular 390 VIES. Reglementare: art. 325 din Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal; OPANAF nr. 592/2017.
Până la 28 februarie 2017, inclusiv:
- Declaraţia informativă privind impozitul reţinut la sursă şi câştigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de venit pentru anul precedent formular 205. Reglementare: OPANAF 3.695/2016;
- Declaraţia informativă privind impozitul reţinut la sursă/venituri scutite, pe beneficiari de venit nerezidenţi – formular 207. Se depune de către plătitorii de venituri care au obligaţia să reţină la sursă impozitul pentru veniturile obţinute de nerezidenţi din România. Reglementare: OPANF nr. 3.695/2016;
- Declaraţia anuală privind impozitul pe reprezentanţe. Se depune de către persoanele juridice din străinătate care au deschis o reprezentanţă în România. Reglementare: Legea 227/2015 art. 237 alin.(2); OMFP 460/2004;
- Declaraţia informativă privind veniturile din economii obţinute din România de persoanele fizice rezidente în state membre ale Uniunii Europene, ţări terţe şi teritorii dependente sau asociate pentru plăţile făcute în anul precedent – formular 400. Se depune de către plătitorii de venituri din economii obţinute din România de persoanele fizice rezidente în state membre ale Uniunii Europene, ţări terţe şi teritorii dependente sau asociate. Reglementare:Legea 227/2015, art.231; OMEF 564/2007;
- Declaraţia informativă privind veniturile de natură salarială sau asimilate salariilor, inclusiv remuneraţiile administratorilor şi ale altor persoane asimilate acestora, rezidenţi ai altor state membre ale Uniunii Europene, realizate în România pentru anul precedent, formular 402. Se depune de către plătitorii veniturilor de natură salarială sau asimilate salariilor/remuneraţiilor administratorilor şi ale altor persoane asimilate acestora, denumiţi în continuare entităţi raportoare, care au obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului pe veniturile din astfel de remuneraţii. Reglementare OPANAF nr. 2.727/2015;
- Declaraţia informativă privind produsele de asigurări de viaţă contractate de rezidenţi ai altor state membre ale Uniunii Europene pe teritoriul României pentru anul precedent-formular 403. Se depune de către asigurătorii, definiţi conform Legii nr.32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare. Reglementare: OPANAF nr. 2.727/2015;
- Declaraţia informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional, formular 394, pentru declararea operaţiunilor desfăşurate în luna ianuarie 2017. Reglementare: OPANAF nr. 3.769/2015.

Lista cu cele 102 taxe eliminate de Parlamentul României şi promulgate de Preşedintele Klaus Iohannis

adminrealitatea — Sat, 14 Jan 2017 15:19:05 +0000

Iată care sunt taxele scoase și valorile lor:
Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului – 20 de taxe Cerere de înregistrare în registrul comerțului – persoane juridice – PJ (cuprinde: autorizare constituire, înmatriculare, autorizare funcționare prin declarație pe propria răspundere) – 250 lei Cerere de înregistrare în registrul comerțului – persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale – PFA, II, IF (cuprinde: înmatriculare, autorizare funcționare prin declarație pe propria răspundere) – 90 lei Cereri mențiuni simple – 45 lei Cereri mențiuni complexe cu două sau mai multe operațiuni- 220 leiLegea cetățeniei române nr. 21/1991-(2 taxe) Taxă înregistrare cerere – 3 lei Taxă timbru judiciar – 1,5 leiOrdonanța Guvernului nr. 24/1992 privind stabilirea anumitor servicii publice și a taxelor percepute pentru prestarea acestora pe teritoriul României – 6 taxe Eliberarea unui pașaport electronic, a unui pașaport simplu temporar sau a altui document de trecere a frontierei, procurarea unui act judiciar sau extrajudiciar, la cererea unor persoane fizice sau juridice străine, eliberarea de adeverințe, precum și alte servicii prestate de autorități (Dir Gen Pașapoarte MAI + Dep Consular MAE + Insp Gen Imigrari + DEPABD) – 22 lei Acordarea cetățeniei române (ANC) – 191 lei Acordarea/Redobândirea cetățeniei române (ANC) – 191 lei Supralegalizarea sigiliilor și a semnăturilor de pe un act oficial (Dep Consular MAE) – 25 lei Supralegalizarea sigiliilor și a semnăturilor de pe un certificat de origine a mărfurilor, de pe o factură comercială sau de pe orice alt document cerut la exportul ori importul mărfurilor (Dep Consular MAE) – 47 lei Identificarea unei persoane pe teritoriul României (Insp Gen Imigrari + DEPABD)– 35 lei
Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune (2 taxe) Taxa radio (persoane fizice – 2,5 lei/lună, persoane juridice fara salariati – 2,5 lei/lună, persoane juridice, inclusiv sucursale, filiale si alte subunitati fara personalitate juridica – 30 lei/lună, microintreprinderi – 10 lei/lună) Taxa TV (persoane fizice – 4 lei/lună, persoane juridice fara salariati – 4 lei/lună, persoane juridice, inclusiv sucursale, filiale si alte subunitati fara personalitate juridica – 50 lei/lună, microintreprinderi – 15 lei/lună, persoane juridice – societati turistice – 7,7 lei/camera)Legea nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României (22 de taxe) – nu sunt menționate expres intr-un act normativ, dar sunt cele întâlnite în practică – 21 lei fiecareCerere de schimbare a numelui, Diploma de bacalaureat, Diploma de licenta, Certificate de calificare, Atestate profesionale, Certificate de competente profesionale, certificate de calificare, carte de identitate autoturism, permis armă, permis vânătoare, carnet de muncă, certificat de revolutionary, titlu proprietate, brevete și însemne etc.Legea nr.117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru (13 taxe) Certificarea (transcrierea) transmisiunii proprietății asupra animalelor, pe cap de animal, în bilete de proprietate pentru animalele peste 2 ani – 5 lei Înregistrarea, la cerere, în actele de stare civilă a schimbării numelui și sexului – 15 lei preschimbarea actelor de identitate pentru cetățeni români, precum și înscrierea mențiunilor privind schimbarea domiciliului sau a reședinței cetățenilor români– 5lei Eliberarea sau viza anuală a permiselor de vânătoare – 3 lei Taxă examinare obținerea permisului de conducere pentru autovehicule din categoriile și subcategoriile A, A1, B, B1 și B+E – 6 lei Taxă examinare obținerea permisului de conducere pentru autovehicule din categoriile și subcategoriile C, C1, Tr, D, D1, C+E, D+E, C1+E, D1+E, Tb și TV – 28 lei Taxă examinarea persoanelor cărora le-a fost anulat permisul de conducere, pentrucategoriile cuprinse în permisul anulat, precum și a persoanelor care au fost respinse de 3 ori la examenul pentru obținerea aceleiași categorii a permisului de conducere, precum și pentru persoanele care nu au absolvit o școală de conducători de autovehicule, cu excepția celor pentru categoriile B, B1, B+E – 84 lei Taxă înmatriculare permanent sau temporară pentru autovehicule și remorci cu masa totală maximă autorizată de până la 3.500 kg inclusive – 60 lei Taxă înmatriculare permanent sau temporară pentru autovehicule și remorci cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3.500 kg – 145 lei
 Taxă de autorizare provizorie a circulației autovehiculelor și remorcilor neînmatriculate permanent sau temporar – 9 lei Taxe de autorizare a circulației pentru probe a autovehiculelor și remorcilor – 414 lei Înregistrarea cererilor persoanelor fizice și juridice privind furnizarea unor date din Registrul național de evidență a persoanelor, precum și din Registrul național de evidență a permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare și din registrele județene și al municipiului București de evidență a permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare – 5 lei Taxe pentru eliberarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor dobândite în bazaLegii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția celor pentru terenurile agricole și forestiere – 15 leiOrdonanța Guvernului nr. 128/2000 privind stabilirea unor taxe pentru serviciile prestate pentru persoanele fizice și juridice de către Ministerul Administrației și Internelor (4 taxe) Taxă pentru eliberarea certificatelor de cazier judiciar – 10 lei Aplicarea apostilei pe actul oficial administrativ, la solicitarea persoanelor fizice –22 lei Aplicarea apostilei pe actul oficial administrativ, la solicitarea persoanelor juridiceși în cazul reprezentării titularului actului de către un avocat – 44 lei Înregistrarea cererii pentru aplicarea apostilei – 3 leiLegea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 29 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare (1 taxă) Tarif suplimentar eliberare pașaport simplu temporar – 100 leiLegea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 728 din 28 octombrie 2008, cu modificările și completările ulterioare (25 taxe) Înregistrarea cererii de eliberare a unei cărți de identitate sau a unei cărți electronice de identitate – 15 euro Eliberarea unui pașaport sau a unui titlu de călătorie – 40 euro Redactarea, autentificarea și revocarea unui înscris, indiferent de natura acestuia: un exemplar – 40 euro, pentru fiecare exemplar în plus – 10 euro Legalizarea semnăturii traducătorului – 40 euro Legalizarea unei copii de pe înscrisuri – 10 euro Legalizarea semnăturii de pe un înscris sub semnătură privată – 30 euro Legalizarea sigiliului și semnăturii Ministerului Afacerilor Externe român, aplicate pe un act oficial eliberat de autoritățile române care urmează să fie folosit
în străinătate, sau a sigiliului și semnăturii de pe un act oficial străin, care urmeazăsă producă efecte juridice în România – 30 euro Legalizarea sigiliului și semnăturii autorităților competente străine de pe un certificat de origine a mărfurilor, de pe o factură comercială și de pe orice alt document cerut la exportul și importul mărfurilor din și în România, în funcție de valoarea mărfurilor Eliberarea unei copii sau a unui extras de pe actele aflate în arhivele misiunilor diplomatice sau ale oficiilor consulare, de fiecare pagină – 10 euro Efectuarea unei traduceri din sau în limba română, de fiecare pagină – 30 euro Legalizarea traducerii efectuate – 20 euro Certificarea unor fapte constatate personal de funcționarul consular – 20 euro Eliberarea unui certificat de cutumă – 30 euro Primirea în depozit a înscrisurilor și a documentelor prezentate de părți – 30 euro Înregistrarea căsătoriei la misiunile diplomatice și oficiile consulare române – 90 euro Înscrierea unui certificat de naștere sau de căsătorie străin în registrele de stare civilă românești, în termen de 6 luni de la data înregistrării nașterii/căsătoriei la autoritățile străine – 90 euro Înscrierea unui certificat de naștere sau de căsătorie străin în registrele de stare civilă românești, peste termenul de 6 luni de la data înregistrării nașterii/căsătorieila autoritățile străine – 135 euro Procurarea unui duplicat al unui certificat de stare civilă românesc sau a unui extras multilingv al unui act de stare civilă românesc – 45 euro Înregistrarea cererii de înscriere a unei mențiuni pe marginea unui act de stare civilă românesc – 30 euro Eliberarea unui extras de stare civilă – 30 euro Eliberarea dovezii de cetățenie – 10 euro Procurarea unui act judiciar sau extrajudiciar din țară sau din străinătate – 30 euro Verificarea autenticității unui permis de conducere românesc – 30 euro Apostilarea sau supralegalizarea unui act oficial prin intermediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare române din străinătate – 30 euro Alte servicii consulare care nu sunt incluse în prezenta listă – 30 euroOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura (1 taxă)Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (4 taxe) Comision efectuare rețineri din pensii – 3% din suma reținută eliberarea certificatului privind stagiul de cotizare -15 lei eliberarea, la cererea asiguraților, a adeverințelor care atestă calitatea, venitul asigurat și/sau stagiul de cotizare realizat, începând cu a doua solicitare din cursul unui an calendaristic – 15 lei eliberarea adeverințelor care conțin informații necesare executării silite, solicitate de către executorii judecătorești – 17 lei.

ANAF modifică criteriile de selecţie a contribuabililor mari şi mijlocii

adminrealitatea — Mon, 19 Dec 2016 14:29:41 +0000

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) redefineşte criteriile de includere a contribuabililor în categoriile “mari” şi “mijlocii”, pentru a se încadra în tendinţele economico-financiare actuale, informează ANAF.

Potrivit criteriilor specifice, în categoria “marilor contribuabili” vor fi incluse şi societăţile afiliate în mod direct la un mare contribuabil (criteriul afilierii directe), precum şi contribuabilii nou-înfiinţaţi care, la data înfiinţării, se angajează să realizeze, în maximum 3 ani consecutivi investiţii de minimum 10 milioane de euro (criteriul investiţional).

De asemenea, criteriul grupului fiscal unic va permite încadrarea în rândul contribuabililor mari/mijlocii a membrilor unui grup fiscal unic atunci când sunt îndeplinite criteriile de selecţie de către reprezentantul fiscal sau oricare dintre membrii care aparţin grupului, aşa cum e definit la art. 269 alin. (9) din Codul fiscal.

Potrivit sursei citate, criteriul de bază a fost reanalizat, astfel încât reprezintă rezultatul agregării a trei indicatori relevanţi ponderaţi ai activităţii contribuabililor: cifra de afaceri — 50%, volumul obligaţiilor fiscale declarate — 30% şi volumul cheltuielilor cu personalul — 20%.

“Continuitatea este de asemenea importantă, astfel încât din rândul contribuabililor mari/mijlocii vor fi excluşi, după trei ani consecutivi în care nu au îndeplinit criteriul de bază, cei aflaţi în procedura falimentului sau în inactivitate temporară, precum şi cei declaraţi inactivi, potrivit dispoziţiilor art. 92 din Codul de procedură fiscală”, precizează sursa citată.

De asemenea, s-a menţinut criteriul reprezentării fiscale, care permite includerea contribuabililor nerezidenţi în rândul contribuabililor mari/mijlocii, dacă sunt reprezentaţi sau reprezentaţi fiscal de un mare contribuabil sau de un contribuabil mijlociu.

“Utilizarea unor criterii realiste de selecţie a contribuabililor va permite atât realizarea unor eşantioane corecte din punct de vedere al importanţei fiscale, cât şi interpretarea unitară a informaţiilor privind eficienţa administrării acestor două categorii de contribuabili. Aceste criterii vor întări parteneriatul cu aceştia, creşterea eficienţei administrării fiscale şi îmbunătăţirea colectării veniturilor bugetare”, se menţionează în comunicat.

Cristian Buican solicită clarificări Ministrului Mediului privind aprovizionarea populaţiei cu lemne de foc pentru iarnă

adminrealitatea — Wed, 26 Oct 2016 15:16:21 +0000

Prin intermediul unei interpelări depuse la Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,
deputatul Cristian Buican i-a solicitat ministrului Cristiana Paşca Palmer clarificări privind aplicarea Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 617 din 31 august 2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 684 din 2 septembrie. Acest act normativ adoptat de Guvern prevede proceduri clare privind exploatarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică începând cu anul 2017, proceduri ce au rolul de a diminua abuzurile şi ilegalităţile comise în pădurile României. Însă, din exces de zel şi rea- voinţă, o serie de PSD-işti, uitaţi prin conducerea Romsilva şi prin Minister, pun beţe în roate ocoalelor silvice şi le impun acestora aplicarea prevederilor acestui Regulament şi pentru anul 2016,fapt ce va conduce la imposibilitatea acestor structuri teritoriale de a vinde lemne de foc populaţiei până cel mai devreme în luna ianuarie 2017.
„Chiar dacă acest regulament este foarte bun în ceea ce priveşte stoparea ilegalităţilor, furturilor şi tăierilor ilegale din pădurile proprietate publică, este clar că cineva rău intenţionat încearcă să întindă o capcană actualilor guvernanţi. Dacă în acest Regulament se specifică că aceste proceduri de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică se aplică începând
cu anul 2017, nu este normal ca directivele venite de la centru spre teritoriu să includă şi anul 2016.Din informaţiile pe care le am, atât în Minister, dar mai ales în conducerea Romsilva au rămas, uitaţi pe acolo o serie de PSD-işti care au ordin de a sabota activitatea acestui Guvern. Am solicitat clarificări direct doamnei ministru Palmer şi sper ca acestea să vină urgent, deoarece aplicarea prevederilor acestui Regulament şi pentru anul 2016 înseamnă că populaţia nu mai poate beneficia în acest an de aprovizionarea cu lemne de foc pentru iarnă direct de la ocoalele silvice” a declarat preşedintele PNL Vâlcea, deputatul Cristian Buican.

Domnule Gutău, deschideţi odată Râmnicul! Măcar se mai aeriseşte un pic, dacă e să nu vină investitorii

adminrealitatea — Tue, 06 Sep 2016 10:46:38 +0000

Nici Mircia Gutău nu mai e ce a fost. Parcă şi-a pierdut din strălucire, a îmbătrânit şi el, săracu’. De, se apropie de 60 de ani, nu mai are zvâcul de acum 15. În afară de inaugurarea şi finalizarea unor investiţii începute de predecesorii săi, Gutău nu prea mai pare să facă mare lucru. Cine ştie, o fi şi el în criză de inspiraţie sau poate vara asta fierbinte l-a mai înmuiat. Sau poate ne rezervă nişte surprize pentru această toamnă, când un oraş întreg aşteaptă o minune de la primarul-magician.
Căci, până acum, Mircia Gutău a fost privit de fanii săi ca un fel de Mesia urbanistic al Râmnicului. Mai că ne aşteptam să-l vedem intrând în oraş, pe podul de la Goranu, ăla gândit cu fundul de arhitecţi şi fostele administraţii, călare pe un măgar şi cu alaiul de discipoli politici în urma sa. Ne gândeam că o să însănătoşească ciungii, o să redea vederea orbilor şi o să pună Pieţe Prest la treabă. De fapt, adoratorii săi s-ar fi jurat cu mâna pe Biblie, ba unii chiar continuă să o facă la modul inconştient, că Mircia poate face minunea supremă. Mai exact, să învie Râmnicul ca pe Lazăr. Însă, în loc să se scoale şi să umble, oraşul s-a întors pe partea cealaltă şi a dat pe snooze alarma.
Nici măcar Gutău, cu tot cu motoraşul său cu reacţie, nu a mai putut să facă nimic deocamdată, sperăm noi. Adevărul e că realegerea lui în fruntea primăriei nu prea mai are cum să schimbe mare lucru. Râmnicu Vâlcea se află într-o situaţie prea urâtă ca să mai poată un singur om să o repare. În ultimii ani, banii s-au cheltuit aiurea pe investiţii fără rost, s-au pierdut zeci de oportunităţi de finanţare, s-a rătăcit drumul. Şomajul a ajuns la cote alarmante, firmele îşi dau duhul pe capete, întregul context este unul dificil.
Până şi Gutău ştie că îi va fi extrem de greu să găsească o cale de a mai repara ceva din ceea ce s-a stricat până acum. Oricâte pieţe ar inaugura, oricâte grădiniţe ar repara şi oricât de mult agent termic ar plăti pentru biserici, norocul acestui oraş s-a cam dus pe apa Oltului. Oltchim este aproape la pământ iar în octombrie se va alege praful de tot, investitorii strategici întârzie să apară, lumea nu are bani nici să treacă strada. Şi atunci, pentru cine mai construieşti centru civic, pentru cine mai faci pieţe, pentru cine mai faci blocuri ANL? Dacă nu sunt bani, astfel de investiţii sunt inutile. Dacă nu ajuţi oamenii de afaceri să creeze locuri de muncă, eşti doar un primar care taie panglici pentru nimeni.
A trecut vremea bordurilor, parcărilor, locurilor de joacă şi a mall-urilor făcute pe naşpa. Mai sunt câţiva fraieri care se bucură pentru o băncuţă în faţa blocurilor, însă majoritatea s-au deşteptat şi aşteaptă lucruri serioase, care pot schimba decisiv soarta oraşului. Cât timp Râmnicul va fi un oraş închis, oamenii nu o vor duce bine, ci vor alege să plece acolo unde găsesc un salariu care să le permită un trai decent.
De aceea, domnule primar Gutău, vă cerem să deschideţi porţile oraşului. Măcar să se mai aerisească urbea asta îmbâcsită de atâta incompetenţă!
Anemona Tănase

Băi Bruxelles, Oltchim nu e WC-ul din fundul curţii tale!

adminrealitatea — Wed, 24 Aug 2016 10:48:01 +0000

Combinatul Oltchim a ajuns din nou la pixul Comisiei Europene. Până nu ne spun europenii dacă avem voie sau nu să privatizăm combinatul stăm şi aşteptăm să ne spună băieţii de la Bruxelles ce să facem. De câţiva ani încoace, din păcate, aşteptăm ca oficialii bruxellezi să ne decidă soarta, ca şi cum judeţul Vâlcea ar fi un WC din fundul curţii Parlamentului European, despre care încă nu se ştie dacă este sau nu este bine să fie demolat. Aşa rău le pute ăstora de noi, că le-ar fi mai comod să bage buldozerul peste Oltchim, numai şi numai ca să scape de o problemă.
Credeţi că este vorba despre criterii de concurenţă şi competitivitate aici? Desigur că nu, în urmă cu nişte ani s-a decis că Oltchim merge prea bine şi trebuie rapid transformat într-o grămadă de fiare vechi. La Vâlcea se produceau materii prime care aprovizionau Europa şi o bună parte din Asia. Tocmai despre asta este vorba. Oltchim era un concurent redutabil pentru alte firme puternice iar acest lucru, evident, nu convenea unor interese de miliarde de dolari. Tot acest stand by în care este ţinut combinatul nu este altceva decât jocul perfid făcut de Bruxelles, astfel încât un concurent serios să fie pus la pământ.
Gheorghe Piperea, administratorul Oltchim, ştie probabil despre ce este vorba, iar anunţul făcut de el cu privire la luarea unei decizii privind privatizarea Oltchim, undeva în finalul lunii septembrie, este doar un avertisment pentru cei care au urechi de auzit. Şi, după cum vă puteţi imagina încă de pe acum, Comisia Europeană nu va permite privatizarea combinatului, ceea ce va însemna condamnarea sa la moarte, după o lungă şi grea insolvenţă. Va fi finalul apocaliptic al unei saga scrise tot la Bruxelles, o poveste al cărei final era cunoscut încă de la început. Însă pentru că europenilor le plac lucrurile de durată, au pus în scenă acest joc nenorocit, tragic şi perfid. Odată cu combinatul, va muri şi o parte din Vâlcea însă deja asta nu mai este treaba Europei. Mii de oameni vor rămâne aici să sufere pe mai departe, mulţi dintre ei neînţelegând că destinul lor a fost scris cândva de o mână obişnuită să deseneze zerouri, nu să li se aşeze pe capete.
Anemona Tănase

A venit „căpcăunul” la CET!

adminrealitatea — Tue, 10 May 2016 19:50:01 +0000

Intrarea în insolvenţă a CET Govora şi numirea ca administrator judiciar a celebrului Remus Borza, „căpcăunul” de la Hidroelectrica, le vor da insomnii şi mari dureri de cap unora! Gata, s-au dus vremurile bune, în care banul curgea pe conductele CET către buzunarele băieţilor deştepţi mai rău ca apa caldă către robinetele noastre, ale fraierilor plătitori de gigacalorie scumpă ca aurul. S-a terminat cu huzurul, cu facturile de miliarde de lei achitate în aceeaşi zi în care au fost emise, în conturile afaceriştilor de carton, mari amatori de amante siliconate, vacanţe în Tahiti şi Aston Martin pe comandă. Vin vremuri grele, în care nu se vor mai face plăţi la loc comanda, în care nu vor mai fi făcute afaceri grele, din care unii trebuie să se îmbogăţească fără măsură.
Remus Borza este un rechin fără mamă, fără tată, care-şi face meseria cum ştie mai bine, pe care nu-l interesează că ăla e prieten cu unul care are interesul să-i faciliteze altuia nu ştiu ce tun la CET Govora. Ăsta o să vină pe tăiat în carne vie, o să caute metode de stopare a furtişagurilor, de reducere a personalului în surplus, de tăiere a firelor care conectează o mare gaşcă de profitori la visteria, cam goală acum, a societăţii. Partea proastă pentru bandiţi este că are şi gura cam mare, nu se fereşte să spună lucrurilor pe nume şi să pună la zid termitele care au parazitat atâta amar de vreme CET Govora.
Unde mai pui că foarte curând va începe şi un control de proporţii, care va arunca în aer Vâlcea mai rău decât dacă ar exploda vreo secţie de la Oltchim. Să vedeţi atunci arestări de toată frumuseţea, prejudicii de zeci de milioane de euro şi jale în mediul de afaceri vâlcean!
Anemona Tănase

Milioanele de euro fug cu lacrimi în ochi din Vâlcea către Bruxelles?

adminrealitatea — Fri, 22 Jan 2016 18:47:43 +0000

Cu paşi mărunţi, dar repezi, se apropie momentul fatidic: anumite proiecte europene înaintează cu viteza melcului bolnav şi orb, nimeni nu ştie încotro se îndreaptă şi când sau dacă vor ajunge la destinaţie. Doar o minune mai poate păstra banii europeni pe teritoriul Vâlcii. Multe milioane se vor întoarce la Bruxelles, dezamăgite că o ţară din lumea a treia ca România insistă să rămână în Evul Mediu, refuzând ajutorul Uniunii Europene. Dacă s-ar întoarce pur şi simplu pe picioarele lor, parcă am mai lăsa de la noi. Tragedia este însă că vor fi plătite din buzunarele generosului stat român, prin instituţiile sale incapabile, cu deficit de văz şi auz. După cum se poate observa, autorităţile române au mai rămas doar cu simţul tactil, şi acela folositor în cazul bancnotelor îndesate pe post de şpăgi şi comisioane în buzunarele fără fund ale celor care ne conduc.

Va avea cineva inspiraţia sau cheful de a-şi pierde timpul trăgându-i la răspundere pe cei care, măcar teoretic, răspund de felul în care sunt cheltuite fondurile europene în Vâlcea şi aiurea? Ca de obicei, nu. Statul nevrednic va rămâne cu gaura, că altă pomană nu-i mai face nimeni, iar noi cu paguba şi cu ei, cei care cred că scopul lor în viaţă este să facă lucrurile prost şi să mai şi primească o tonă de bănet pentru asta.

Dacă nu aveţi ce face în acest sfârşit de săptămână, daţi o raită pe la Călimăneşti, par example, ca să vedeţi cum se derulează un proiect de milioane de euro finanţat de Uniunea Europeană. Mirajul Oltului chiar riscă să rămână doar un miraj dacă autorităţile nu găsesc rapid o soluţie să pună biciul pe un constructor care se mişcă în reluare. După ce că pretenţios-numitul „aqua parc” arată ca o colibă înghesuită pe marginea drumului naţional spre Sibiu, lucrările stagnează atât de tare, încât cu greu poţi găsi un muncitor la datorie. Şi este doar un exemplu pentru felul în care în Vâlcea s-a înţeles lecţia Uniunii Europene.

În curând va deveni mai ieftin să nu mai accesăm fonduri europene. Măcar în acest fel nu mai trebuie să dăm banii înapoi din buzunar!

Anemona Tănase

Conform noului Cod Fiscal: Persoanele fără venituri, obligate să se înregistreze la Fisc și să achite CASS!

adminrealitatea — Mon, 04 Jan 2016 18:52:12 +0000

Persoanele fizice care nu obțin venituri sunt obligate să achite contribuția la sistemul public de sănătate (CASS), conform prevederilor noului Cod fiscal. În acest sens, acestea trebuie să depună o declarație prin care să se înregistreze la Fisc, al cărei model a fost publicat într-un ordin emis de ANAF.

Ordinul Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3743/2015 pentru aprobarea Procedurii privind gestiunea contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care nu realizează venituri, prevăzute la art. 180 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru aprobarea unor formulare a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 975 din 29 decembrie 2015 și se află în vigoare în acest moment.

Ordinul ANAF nr. 3743/2015 cuprinde modelul și conținutul formularelor ce vor fi folosite începând de anul acesta de către persoanele fizice care nu realizează venituri și sunt obligate să achite contribuția CASS. Este vorba despre următoarele documente fiscale:

Declarație de înregistrare în evidența persoanelor fizice care nu realizează venituri, precum și pentru stabilirea obligațiilor de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate – formularul 604;

Decizie de impunere privind contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care nu realizează venituri;

Decizie de impunere privind contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată pentru luna de înregistrare de persoanele fizice care nu realizează venituri;

Cerere de încetare a calității de persoană fizică fără venituri – formularul 605.

Noul Cod fiscal prevede că persoanele fizice care nu realizează venituri datorează o contribuție lunară de 5,5% din salariul minim brut pe economie. Plata se efectuează trimestrial, până în data de 25 a fiecărei luni din trimestru (termenele sunt 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie, 25 decembrie). La valoarea actuală a salariului minim brut pe economie, de 1050 de lei, persoanele fizice care nu realizează venituri sunt obligate deci să plătească 57,75 de lei pe lună, ceea ce înseamnă 173,25 de lei în fiecare trimestru.

Cine datorează CASS, dacă nu realizează venituri?

Conform dispozițiilor art. 180 din Codul fiscal valabil în 2016, sunt obligați să plătească CASS cei care nu realizează niciunul dintre veniturile menționate la art. 155 din noul Cod fiscal, adică:

Salarii,

Pensii,

Indemnizații de șomaj,

Venituri din activități independente,

Venituri din chirii,

Venituri din activități agricole sau piscicultură,

Indemnizații de creștere a copilului,

Bani din concedii medicale,

Ajutoare sociale

și nu sunt exceptați de la plata acestei contribuții.

Vă reamintim că beneficiază de asigurare în sistemul public de sănătate, fără a plăti CASS:

tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 ani și 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, dacă nu realizează venituri din muncă. In mod similar, și studentii de până la 26 de ani beneficiază de asigurare de sănătate, fără a plăti contribuții la stat, dacă nu au venituri din muncă;

tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului, cu condiția să nu realizeze venituri din muncă sau să nu fie beneficiari de ajutor social acordat în temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate

femeile însărcinate și lăuzele, dacă nu au niciun venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe țară.

persoanele persecutate din motive politice, veteranii și văduvele de război,

persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987.

persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse, cu excepția celor obținute în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap,

bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate, până la vindecarea respectivei afecțiuni, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie.

Practic, vor plăti CASS cei care îndeplinesc ambele condiții:

nu realizează venituri din cele precizate anterior și

nici nu se încadrează în niciuna dintre categoriile menționate mai sus.

Noul Cod fiscal, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie, mai stabilește la art. 180 că persoanele fizice care nu realizează venituri și care trebuie să plătească CASS trebuie să se înregistreze la unitățile fiscale de care aparțin, prin depunerea unei declarații de înregistrare, în maxim 15 zile de data în care se încadrează în categoria plătitorilor de CASS care nu obțin venituri. Acest formular este necesar pentru stabilirea obligațiilor de plată.

Potrivit Ordinului ANAF nr. 3743/2015, formularul 604 „Declarație de înregistrare în evidența persoanelor fizice care nu realizează venituri, precum și pentru stabilirea obligațiilor de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate” se depune, pe suport hârtie, direct la registratura organului fiscal sau la oficiul poștal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Data depunerii declarației este data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data depunerii la poștă, după caz, se mai arată în ordinul ANAF.

Noutăţi despre impozitul pe clădiri pentru anul 2016

adminrealitatea — Wed, 02 Dec 2015 19:41:06 +0000

La propunerea primarului interimar Gigi Matei, în şedinţa de Consiliu Local din 27 noiembrie 2015, prin HCL nr. 244 s-a hotărât reducerea cotei stabilite pentru calculul impozitului pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice de la 1,5% (aşa cum era stabilită prin HCL nr. 216/2015 privind nivelul impozitelor, taxelor şi altor sume cuvenite bugetului local pentru anul 2016) la 0,3%, în baza art. 458, alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal.
Totodată, în cazul acestor imobile nu se mai aplică cota adiţională de 15%.
Propunerea a fost făcută ca urmare a impactului negativ major pe care cota de impozitare stabilită iniţial pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice îl avea asupra contribuabililor din municipiu.
Această reducere de impozit pentru anul 2016 vizează sediile PFA-urilor, precum şi spaţiile comerciale sau alte clădiri în care se desfăşoară activităţi economice.

Noi reglementări privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică și de concesiune

adminrealitatea — Sun, 01 Nov 2015 16:50:21 +0000

Noile reglementări privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică și a contractelor de concesiune, precum și cele referitoare la organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, au fost aprobate miercuri, 27 octombrie 2015, de Guvern printr-un proiect de lege.

Proiectul de act normativ are scopul să asigure, la nivel național, mecanisme și proceduri rapide și eficiente de sesizare și remediere a neregulilor, care să garanteze respectarea reglementărilor privind atribuirea contractelor de achiziție publică sau de concesiune. Proiectul de lege conține măsuri menite să asigure o jurisprudență consecventă și decizii predictibile, pentru a preveni utilizarea abuzivă a căilor de atac administraiv-jurisdicționale și/sau judiciare, fără a afecta însă dreptul operatorilor economici de a depune contestații.

Trebuie menționat că sunt excluse din domeniul de aplicare al proiectului de lege achizițiile directe și achizițiile efectuate de oricare alte entități decât autoritățile contractante/ entitățile contractante, astfel cum sunt acestea definite de legislația în materie.

În prezent, sistemul privind căile de atac în materia achizițiilor publice și concesiunilor este reglementat de Capitolul IX din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Noul proiect de lege preia din Directivele europene în materie normele specifice de formulare a unor căi de atac de către orice persoană care se consideră vătămată printr-un act al autorității contractante. În cazul unei asocieri de operatori economici care depun o ofertă comună, se prevede expres că orice membru al asocierii poate depune contestație.

Căile de atac pot fi exercitate atât anterior semnării contractului (remedii pre-contractuale), cât și ulterior semnării contractului (remedii post-contractuale). Remediile pre-contractuale sunt menite să corecteze încălcările regulilor privind achizițiile publice/concesiunile în ceea ce privește procedura de atribuire. Acestea includ măsuri provizorii, respectarea în mod obligatoriu a termenului legal de așteptare pentru încheierea contractului și suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației pentru a preveni încheierea contractului. Remediile post-contractuale sunt destinate să constate nulitatea unui contract și/sau să stabilească acordarea unor despăgubiri părții afectate după momentul la care contractul a fost atribuit.

Un element de noutate adus de proiectul de lege constă în obligativitatea notificării prealabile. Mai exact, înainte de a se adresa Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor sau instanței competente, persoana/firma care se consideră vătămată, are obligația să notifice autoritatea contractantă cu privire la solicitarea de remediere a pretinsei încălcări a legislației privind achizițiile publice sau concesiunile. Astfel, operatorii economici pot sesiza direct autoritatea contractantă asupra unor eventuale nereguli, înainte de a depune contestație la Consiliu sau la instanța de judecată, iar autoritatea contractantă poate lua măsuri de remediere înainte de a fi depusă o contestație la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. Lipsa notificării prealabile duce la imposibilitatea sesizării Consiliului sau instanței competente. De la caracterul obligatoriu al notificării prealabile a fost instituită o excepție, în scopul evitării formulării unor notificări prealabile succesive, de către diferiți operatori economici care se consideră vătămați de eventuale măsuri de remediere adoptate de autoritatea contractantă, urmare a unei notificări prealabile. În cazul acestora, proiectul prevede posibilitatea să se adreseze direct Consiliului sau instanței cu o contestație. Formularea unei notificări prealabile are ca efect suspendarea de drept a încheierii contractului, sub sancțiunea nulității absolute a contractului. Procedura privind notificarea autorității contractante nu va presupune costuri sau garanții suplimentare pe care ar trebui să le suporte operatorul economic.

În ceea ce privește sistemul administrativ-jurisdicțional de soluționare a contestațiilor, conform proiectului de lege, contestația în fața Consiliului este gratuită și poate fi formulată doar dacă se face dovada notificării prealabile obligatorii. În ceea ce privește soluționarea de către Consiliu, contestațiile formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire vor fi soluționate de complete diferite în perioada de până la deschiderea ofertelor, respectiv, pentru etapa de după deschiderea ofertelor. În fiecare etapă, contestațiile formulate în cadrul aceleiași proceduri vor fi conexate. Atunci când autoritatea contractantă a luat la cunoștință despre depunerea de către persoane diferite a unor contestații împotriva aceluiași act al autorității contractante, atât în fața Consiliului, cât și în fața instanței, are obligația să informeze instanța în acest sens. Decizia Consiliului de soluționare a contestației poate fi atacată cu plângere supusă unei taxe de timbru la curtea de apel, secția de contencios administrativ și fiscal, urmând a fi judecată de complete specializate în materia achizițiilor publice. În cazul în care decizia Consiliului a fost atacată cu plângere, autoritatea contractantă are posibilitatea să suspende aducerea ei la îndeplinire și/sau procedura de atribuire până la comunicarea de către instanță a hotărârii de soluționare a plângerii. Dacă se solicită suspendarea procedurii de atribuire și/sau a executării contractului în această fază de către contestator, este necesară constituirea în prealabil a unei cauțiuni în valoare de 2% din valoarea estimată a contractului, dar nu mai mult de un maxim reglementat expres prin lege. Cauțiunea a fost introdusă pentru a descuraja tergiversarea soluționării contestațiilor prin introducerea cererilor de suspendare a procedurii.

În ceea ce privește sistemul judiciar de soluționare a contestațiilor, potrivit proiectului de lege, contestația în fața instanței de judecată este condiționată de plata unei taxe de timbru și poate fi formulată doar dacă se face dovada notificării prealabile obligatorii. Pentru soluționarea mai rapidă a contestațiilor, proiectul stabilește termene mai scurte de judecată. Astfel, primul termen de judecată va fi de cel mult 20 de zile de la data înregistrării contestației, iar termenele de judecată ulterioare nu pot fi mai mari de 15 zile. Autoritatea contractantă are dreptul să încheie contractul numai după comunicarea hotărârii instanței de soluționare a contestației, sub sancțiunea nulității absolute a contractului. Recursul împotriva hotărârii instanței este supus unei taxe de timbru de 50% din valoarea taxei de timbru pentru formularea contestației în primă instanță. Dacă se solicită suspendarea procedurii de atribuire și/sau a executării contractului în această fază de către contestator, este necesară constituirea în prealabil a unei cauțiuni în valoare de 2% din valoarea estimată a contractului, dar nu mai mult de un maxim reglementat expres prin lege.

La nivelul instanțelor vor funcționa complete specializate care vor soluționa plângerile formulate împortiva deciziei pronunțate de Consiliu. Proiectul de lege propune măsuri pentru asigurarea practicii unitare în materia achizițiilor publice și concesiunilor.

Proiectul de lege este parte a noului pachet legislativ privind achizițiile publice, supus unui amplu proces de consultare publică.

Cazierul fiscal va putea fi solicitat și eliberat în format electronic. Noi reglementări privind cazierul fiscal

adminrealitatea — Wed, 26 Aug 2015 17:23:15 +0000

Guvernul a aprobat, printr-o Ordonanță, un set de reglementări privind cazierul fiscal, menite să contribuie, pe de o parte, la aplicarea unor mecanisme mai echitabile și mai simple în ceea ce privește înscrierea și radierea faptelor din cazierul fiscal, bazate pe principiul proporționalității, iar, pe de altă parte, să îmbunătățească conduita fiscală a contribuabilului. Rescrierea legislației în domeniul cazierului fiscal va permite, totodată, orientarea activităților specifice de prevenire și combatere a evaziunii fiscale către contribuabilii cu risc fiscal ridicat, respectiv către cei în al căror cazier fiscal figurează încălcări flagrante ale legislaţiei fiscale, contabile şi vamale şi a disciplinei financiare.

Principalele elemente de noutate aduse de actul normativ vizează înscrierea și scoaterea din evidența cazierului fiscal, eliberarea acestui document și organizarea și gestionarea istoricului cazierului fiscal.

În scopul combaterii evaziunii fiscale, la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală va fi organizat un istoric al contribuabililor care au fost scoşi din evidenţa cazierului fiscal. Acest istoric se va păstra o perioadă de 10 ani și va constitui un instrument de verificare a comportamentului fiscal al persoanelor fizice care îşi înfiinţează o societate sau o asociaţie/fundaţie. De asemenea, aceste informații vor fi utilizate de către organele fiscale în realizarea analizei de risc.

Totodată, actul normativ include două măsuri referitoare la eliberarea cazierului fiscal, menite să contribuie la îmbunătățirea relației contribuabilului cu ANAF, prin modernizarea serviciilor administrației fiscale. În acest sens, actul normativ va crea baza legală pentru depunerea cererilor şi eliberarea certificatului de cazier fiscal în format electronic. De asemenea, se reglementează posibilitatea eliberării cazierului fiscal de către orice organ fiscal competent în eliberarea certificatului de cazier fiscal, indiferent de domiciliul contribuabilului. Cazierul fiscal este organizat la nivel central (ca o bază de date centrală) în care se ţine evidenţa contribuabililor de pe întreg teritoriul ţării. Potrivit noii reglementări, la această bază de date vor avea acces, pentru interogare şi emitere, toate unităţile subordonate competente. Ca atare, acestea pot elibera certificatul de cazier fiscal oricărui contribuabil, indiferent de domiciliu.

Ordonanța aprobată de Guvern conține elemente de noutate cu privire la înscrierea în cazierul fiscal, respectiv:

Ø Vor fi exceptate de la înscrierea în cazierul fiscal faptele sancţionate contravenţional cu avertisment. În prezent, acestea se înscriu în cazierul fiscal;

Ø Va fi extinsă sfera de aplicare pentru toate cazurile de atragere a răspunderii solidare prevăzute de Codul de procedură fiscală, prin introducerea unei prevederi generale care cuprinde toate situaţiile în care organul fiscal emite decizie de atragere a răspunderii solidare, nu numai pentru cazul în care debitorul este declarat insolvabil sau insolvent, cum este în prezent. Scopul unei astfel de măsuri este, pe de o parte, să asigure o aplicare echitabilă a legii, iar, pe de altă parte, să contribuie la îmbunătăţirea comportamentului fiscal al contribuabililor şi la creşterea conformării voluntare;

Ø Înscrierea în cazierul fiscal a răspunderii solidare numai în cazul în care decizia emisă de organul fiscal este rămasă definitivă prin neexercitarea căilor de atac prevăzute de lege sau este rămasă definitivă prin hotărâre judecătorească. În prezent, înscrierea în cazierul fiscal se face în termen de 5 zile de la data emiterii deciziei privind respingerea contestaţiei, chiar dacă au fost continuate demersurile de contestare în contenciosul administrativ;

Ø Va fi reglementată distinct atragerea răspunderii solidare (patrimoniale) cu debitorul declarat insolvent potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, pentru creanţele administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;

Ø Vor fi incluse şi entităţile fără personalitate juridică şi reprezentanţii desemnaţi ai acestora în categoria contribuabililor cărora li se înscrie în cazierul fiscal inactivitatea fiscală, asigurându-se astfel corelarea reglementărilor privind cazierul fiscal cu cele ale Codului de procedură fiscală, conform cărora inactivitatea fiscală se declară şi pentru aceste categorii de contribuabili;

Ø Va fi prevăzut expres faptul că înscrierea inactivităţii fiscale se face în cazierul fiscal al reprezentanţilor legali ai persoanei juridice sau ai reprezentanţilor desemnaţi ai entităţilor fără personalitate juridică existenţi în perioada în care au apărut situaţiile de declarare a stării de inactivitate. Prin această reglementare, vor fi eliminate interpretările neunitare cu privire la reprezentantul legal/reprezentantul desemnat căruia i se înscrie inactivitatea în cazierul fiscal;

Ø Va fi reglementată înscrierea în cazierul fiscal al noilor reprezentanți legali a inactivităţii fiscale constatate anterior numirii acestora, în cazul în care se menţine starea de inactivitate fiscală a persoanei juridice sau a entităţii fără personalitate juridică pe o perioadă mai mare de un semestru calendaristic de la data înscrierii menţiunilor în registrul comerţului sau în evidenţele autorităţilor şi instituţiilor publice la care sunt înregistrate celelalte persoane juridice şi entităţi fără personalitate juridică. Introducerea acestei reglementări are scopul de a determina uzarea de dreptul la acţiune al noilor reprezentanţi legali în vederea reactivării contribuabilului inactiv;

Ø Inactivitatea fiscală declarată ca urmare a înscrierii inactivităţii temporare la registrul comerţului, care este prevăzută în Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, nu se înscrie în cazierul fiscal, întrucât o astfel de situaţie nu-i poate fi imputabilă contribuabilului;

În ceea ce privește scoaterea din evidenţa cazierului fiscal, principalele noutăți vizează:

Ø Va fi reglementat modul de scoatere a inactivităţii fiscale din cazierul fiscal al reprezentanţilor legali care şi-au pierdut această calitate, la împlinirea unui an de la data înscrierii menţiunii privind schimbarea reprezentantului legal sau de la data expirării mandatului, în situaţia în care acesta este limitat în timp şi nu a fost reînnoit, situaţie nereglementată în prezent.

Ø Va fi modificată perioada de scoatere din cazierul fiscal al contribuabilului a faptelor sancţionate drept contravenţii, altele decât cele aplicate pentru încălcarea regimului la produsele accizabile, în cazul în care a fost achitat cuantumul amenzii, în sensul eliminării acestora după o lună de la data înscrierii informaţiilor în cazierul fiscal, faţă de de un an de la data rămânerii definitive a ultimului act prin care au fost sancţionate aceste fapte, cum este în prezent;

Ø În cazul faptelor înscrise în cazierul fiscal care sunt sancţionate drept contravenţii nerespectarea regimului produselor accizabile, acestea ar urma să fie scoase din evidenţă într-o perioadă de un an de la data înscrierii informaţiilor în cazierul fiscal, cu condiţia achitării cuantumului amenzilor contravenţionale, faţă de situaţia actuală în care acestea se scoteau din evidenţă într-o perioadă de 5 ani de la data rămânerii definitive a ultimului act prin care au fost sancţionate faptele, indiferent dacă a fost achitat sau nu cuantumul amenzilor;

Ø Va fi modificată perioada de scoatere din cazierul fiscal al contribuabilului a faptelor sancţionate ca infracţiuni, în sensul eliminării acestora după 5 ani de la data executării pedepsei, cu condiţia să nu mai fi săvârşit fapte de această natură în perioada respectivă, faţă de prevederea actuală care are stabilită ca perioadă 5 ani de la data rămânerii definitive a ultimului act prin care au fost sancţionate aceste fapte.

În prezent, se află în vigoare Ordonanţa Guvernului nr.75/2001 privind organizarea și funcționarea cazierului fiscal, cu modificările și completările ulterioare, act normativ care va fi abrogat la intrarea în vigoare a ordonanței adoptate astăzi de Guvern.

Obligaţii declarative cu termene în luna august 2015

adminrealitatea — Thu, 06 Aug 2015 05:43:39 +0000

2015, trebuie depuse la Fisc, după caz, documentele precizate mai jos.

• Până la 7 august 2015, inclusiv:

- Declaraţia de menţiuni privind schimbarea perioadei fiscale pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează o achiziţie intracomunitară taxabilă în România, formular 092. Se depune de către persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere care au efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri în luna iulie 2015 şi sunt obligate să-şi modifice perioada fiscală devenind plătitori de TVA lunar. Reglementare: OPANAF nr. 1.165/2009.

• Până la 10 august 2015, inclusiv:

- Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, formular 010. Se depune de către persoanele juridice care au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de TVA în urma depăşirii plafonului legal de scutire. Reglementare: art. 152 alin. (6) Cod Fiscal; OMEF nr. 262/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

- Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni pentru persoane fizice române, formular 020. Se depune de persoanele fizice, altele decât persoanele fizice române care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, care au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de TVA în urma depăşirii plafonului legal de scutire. Reglementare: art. 152 alin. (6) Cod Fiscal; OMEF nr. 262/2007 cu modificările şi completările ulterioare;

- Declaraţia de înregistrare fiscală/Declaraţia de menţiuni pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, formular 070. Se depune de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere care au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de TVA în urma depăşirii plafonului legal de scutire. Reglementare: art. 152 alin. (6) Cod Fiscal; OMEF nr. 262/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

- Declaraţia de menţiuni privind anularea înregistrării în scopuri de TVA în vederea aplicării regimului de scutire prevăzut la art. 152 din Codul Fiscal, formular 096. Se depune de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 cu perioadă fiscală luna care solicită scoaterea din evidenţa plătitorilor de TVA. Reglementare: art. 152 alin. (7) Cod Fiscal; OPANAF nr. 1.768/2012.

• Până la 17 august 2015, inclusiv:

- Raportări contabile la 30 iunie 2015. Se depun de persoanele cărora le sunt incidente Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1802/2014 şi care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 220.000 lei. Reglementare: OMFP nr. 773/2015;

• Până la 25 august 2015, inclusiv:

- Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat, cu termen lunar pentru obligaţiile bugetului de stat aferente lunii iulie 2015, formular 100. Reglementare: OPANAF nr. 1.950/2012, cu modificările şi completările ulterioare;

- Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, cu termen lunarpentru obligaţiile bugetului de stat aferente lunii iulie 2015, formular 112. Reglementare: OMFP nr. 1.045/2012, cu modificările şi completările ulterioare;

- Declaraţia privind veniturile sub formă de salarii din străinătate obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activitate în România şi de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi posturilor consulare acreditate în România pentru obligaţiile bugetului de stat aferente lunii iulie 2015, formular 224. Reglementare: OPANAF nr. 52/2012, cu modificările şi completările ulterioare;

- Decontul de taxă pe valoarea adăugată, cu termen lunar pentru obligaţiile bugetului de stat aferente lunii iulie 2015, formular 300. Reglementare: art. 156^2 Cod Fiscal; OPANAF nr. 1.790/2012. Atenţie! Decontul se depune şi de contribuabilii care au solicitat scoaterea din evidenţă ca plătitor de TVA conform art. 152 alin. (7) Cod Fiscal până la 10 iulie 2015;

- Decontul special de taxă pe valoarea adăugată, formular 301, pentru contribuabilii înregistraţi în scopuri de TVA, conform art. 153^1 Cod Fiscal şi care au efectuat: achiziţii intracomunitare în luna precedentă, achiziţii intracomunitare de mijloace de transport care nu sunt considerate noi conform art. 125^1 alin. (3), contribuabilii care au efectuat achiziţii de servicii intracomunitare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA, precum şi pentru contribuabilii neînregistraţi şi care nu au obligaţia înregistrării, care au efectuat achiziţii intracomunitare de mijloace de transport noi sau produse accizabile. Reglementare: art. 156^3 Cod Fiscal; OPANAF nr. 30/2011;

- Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată colectată, datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat conform art. 153 alin. (9) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Codul Fiscal, formular 311.Se depune de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat conform prevederilor art. 153 alin. (9) lit. a) - e), lit.g) sau lit. h) din Codul Fiscal şi care efectuează în perioada în care nu au cod valid de TVA livrări de bunuri/prestări de servicii şi/sau achiziţii de bunuri şi/sau de servicii pentru care sunt obligate la plata taxei pe valoarea adăugată. Reglementare: OPANAF nr. 632/2015;

- Declaraţia privind sumele rezultate din ajustarea taxei pe valoarea adăugată, formular 307. Se depune de către persoanele impozabile: pentru operaţiunile prevăzute la art. 128 alin. (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal; pentru ajustarea TVA de către locatarul/utilizatorul activelor corporale fixe achiziţionate printr-un contract de leasing, dacă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor are loc după scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA a locatarului/utilizatorului în baza prevederilor art. 152 alin. (7) din Codul Fiscal; pentru ajustarea TVA de către persoana impozabilă pentru care înregistrarea în scopuri de TVA a fost anulată conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e) sau lit. g) din Codul Fiscal, care nu a efectuat ajustările de taxă conform art. 128 alin. (4), art. 148, 149 sau 161 din Codul Fiscal în ultimul decont depus înaintea scoaterii din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA sau care a efectuat ajustări incorecte. Reglementare: art. 156^3 Cod Fiscal; OPANAF nr. 2.223/2013;

- Notificarea privind aplicarea/încetarea aplicării sistemului TVA la încasare, formular 097. Sedepune de către persoanele impozabile înregistrate conform art. 153 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare pentru notificarea organelor fiscale cu privire la încetarea aplicării acestui sistem în condiţiile prevăzute la art. 134^2 şi art. 156^3 alin. (11) şi alin. (12). Reglementare: OPANAF nr. 3.884/2013;

- Declaraţia recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare pentru obligaţiile de declarare aferente operaţiunilor desfăşurate în luna iulie 2015, formular 390 VIES. Reglementare:art. 156^4 Cod Fiscal; OPANAF nr. 76/2010;

- Declaraţia informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional, formular 394, pentru declararea operaţiunilor desfăşurate în termen lunarpentru obligaţiile bugetului de stat aferente lunii iulie 2015. Reglementare: OPANAF nr. 3.596/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Vâlcii 2015-2022, o provocare pentru conducerea judeţului nostru

adminrealitatea — Fri, 10 Jul 2015 10:43:15 +0000

• Prin acest proiect Vâlcea trebuie să devină un judeţ dinamic, competitiv şi prosper

• În perioada 6-25 iulie 2015 au fost organizate două sesiuni de dezbatere publică pe marginea acestui document, prima a fost pe 9 iulie a.c., iar a doua a fost programată pentru data 23 iulie a.c.

În conformitate cu prevederile Legii privind transparenţa decizională în administraţia publică nr. 52/ 2003, în data de 29.06.2015 a fost lansat spre consultare publică proiectul Strategiei de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului Vâlcea 2015-2022. Proiectul Strategiei poate fi consultat pe pagina de internet a Consiliului Judeţean Vâlcea www.cjvalcea.ro, secţiunea „Proiecte de Hotarari supuse dezbaterii publice” şi la Departamentul Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul aceleiaşi instituţii.

Proiectul Strategiei a fost elaborat în urma a 12 sesiuni de consultare publică cu factorii interesaţi, pentru fiecare dintre domeniile strategiei, în perioada 6 – 25 iulie urmând fi organizate două sesiuni de dezbatere publică.

Cu această ocazie Gheorghe Păsat, vicepreşedintele cu atribuţii de Preşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea a declarat „Dezbaterea publică este etapa finală de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Economico-Socială 2015-2022, însă eu consider că ne aflăm abia la început de drum. După aprobarea Strategiei urmează etapa cea mai grea, când trebuie să ne apucăm cu toţii de treabă şi să facem din Vâlcea un judeţ dinamic, competitiv şi prosper. În condiţiile în care Strategia a fost elaborată cu participarea tuturor factorilor interesaţi, am încredere că obiectivele şi măsurile stabilite sunt realiste astfel că ea va fi implementată într-o măsură semnificativ mai mare decât cele anterioare. De asemenea, pe termen scurt şi mediu, vrem ca angajamentul nostru pentru implementarea Strategiei să genereze atât credibilitate instituţională, cât mai ales stabilitate şi predictibilitate pentru domeniului economico-social”, a explicat Gheorghe Păsat, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Vâlcea.

Cristian Buican face Apel la implicare!

În data de 29 iunie 2015 a fost lansată spre dezbatere publică „Strategia de Dezvoltare Economică-Socială a judeţului Vâlcea”, document ce poate fi consultat pe site-ul Consiliului Judeţean sau la sediul acestei instituţii.

În opinia preşedintelui PNL Vâlcea, deputatul Cristian Buican, forma supusă dezbaterii publice reprezintă rodul efortului depus de Instituţia Consiliului Judeţean, al administraţiilor publice locale interesate şi al altor câtorva instituţii publice care au răspuns pozitiv la apelul privind partiparea activă la elaborarea acestei strategii, împreună cu firma ce a câştigat licitaţia de elaborare a acesteia. În perioada 6-25 iulie 2015 vor fi organizate două sesiuni de dezbatere publică pe marginea acestui document.

Parlamentarul liberal Cristian Buican consideră că forma propusă dezbaterii publice este una perfectibilă, iar în acest sens face un apel la toţi cei interesaţi, să vină cu propuneri de îmbunătăţire a acesteia, considerând că dezbaterea şi dialogul reprezintă premisele unei baze solide privind dezvoltarea judeţului în perioada 2015 – 2022. Deputatul Cristian Buican este de părere că forma propusă dezbaterii publice este una simţitor îmbunătăţită faţă de prima variantă de lucru, corespunde cu direcţiile de acţiune şi finanţare ale Uniunii Europene şi, poate cel mai important, încearcă să introducă indicatori prin care să poate fi măsurate rezultatele acestei strategii la finalul implementării ei.

„După o muncă susţinută, iată că s-a pus în dezbatere publică un document ce trebuie să reprezinte «Biblia administrativă» a autorităţilor judeţene şi chiar locale din următorii 7 ani. «Strategia de Dezvoltare Economică-Socială a judeţului Vâlcea 2015-2022» nu este una perfectă, fără cusur, însă nu există comparaţie cu ce am avut până acum. Tocmai de aceea fac acest apel public la implicare, către toţi cei interesaţi, deoarece consider că dezbaterea şi dialogul pot genera o îmbunătăţire a acestui important document. Sper să existe cât mai multe persoane implicate în acest proces, care să transmită către Consiliul Judeţean opiniile şi ideile lor şi astfel să putem afirma, la adoptarea finală, că avem cea mai bună strategie de dezvoltare. Sper ca apelul meu să fie corect înţeles, să nu se dea o conotaţie politică, aşa cum s-a întâmplat la întâlnirile de lucru de până acum, când nu a existat un interes aşa mare din partea unor instituţii publice din judeţ. Este păcat, dar aşa au stat lucrurile… Sper ca măcar acum, când strategia se află în dezbtare publică, toţi cei care au ceva de spus să transmită concluziile, propunerile şi ideile lor către Instituţia Consiliului Judeţean pentru a fi analizate şi eventual introduse în strategia de dezvoltare”, a declarat preşedintele PNL Vâlcea, deputatul Cristian Buican.

9 iulie a.c., prima sesiune a dezbaterii, următoarea, pe 23 iulie 2015

În data de 9 iulie 2015, cu începere de la ora 10.00 AM, în sala Mircea cel Bătrân a Consiliului Judeţean Vâlcea, în conformitate cu prevederile Art. 7, alin. (1) şi (2) din Legea nr. 52/2003, a avut loc dezbaterea publică a următoarelor documente publicate şi pe site-ul instituţiei: proiect de Hotărâre privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Economico-Socială a judeţului Vâlcea 2015 – 2020; expunerea de motive la proiectul de Hotărâre privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Economico-Socială a judeţului Vâlcea 2015 – 2020; raport de specialitate la proiect de Hotărâre privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Economico-Socială a judeţului Vâlcea 2015 – 2020.

La dezbatere, la care a fost prezent vicepreşedintele cu atribuţii de Preşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea, Gheorghe Păsat, au participat un număr de 39 de persoane, exponenţi ai societăţii civile, directori ai instituţiilor publice, delegaţi ai unităţilor administrative-teritoriale din judeţ şi reprezentanţi ai direcţiilor de specialitate din Consiliu. Din partea societăţii care a conceput documentaţia Strategiei de Dezvoltare, ca organizator al evenimentului, a fost prezent profesorul Radu Zlatian.

Joi, 23 iulie 2015, a doua sesiune de dezbatere a strategiei

În data de 23 iulie 2015, cu începere de la ora 10.00 AM, în sala Mircea cel Bătrân a Consiliului Judeţean Vâlcea a avut loc ultima dezbatere publică pe următoarele teme: viziunea, obiectivele, priorităţile şi planul de acţiune pentru toate domeniile Strategiei de Dezvoltare.

La dezbatere, la care a fost prezent vicepreşedintele cu atribuţii de Preşedinte al Consililui Judeţean Vâlcea, Gheorghe Păsat au participat un număr de 55 de persoane, exponenţi ai societăţii civile, parlamentari, directori ai instituţiilor publice, delegaţi ai unităţilor administrative-teritoriale din judeţ şi reprezentanţi ai direcţiilor de specialitate din Consiliu. Din partea societăţii care a conceput documentaţia Strategiei de Dezvoltare, ca organizator al evenimentului, au fost prezenti contractantul Claudia Jurge şi profesorul Radu Zlatian.

Observaţiile formulate de participanţi vor fi preluate în cuprinsul Strategiei, urmând ca forma finală a acesteia să fie supusă aprobării Consiliului Judeţean Vâlcea în şedinţa ordinară din data de 31.07.2015, unde a fost adoptată.

Raportul ITM Vâlcea pe luna iunie: controale, amenzi şi 11 accidente de muncă, dintre care unul mortal!

adminrealitatea — Mon, 06 Jul 2015 10:35:32 +0000

În luna iunie 2015 Serviciul Control Relaţii de Muncă a efectuat 117 controale, fiind dispuse 258 de măsuri de punere în conformitate cu prevederile legislative în domeniul relaţiilor de muncă şi contractului colectiv de muncă. Au fost aplicate 31 sancţiuni contravenţionale, din care 19 avertismente şi 12 amenzi în valoare de 95.000 lei .

„În timpul controalelor au fost identificate 6 persoane primite la muncă fără a avea încheiate contracte individuale de muncă în formă scrisă.Principalele neconformităţi constatate în controalele efectuate au fost: neîncheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă; netransmiterea datelor referitoare la angajarea salariaţilor în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor în format electronic; neplata drepturilor salariale; neexecutarea de către angajatori a clauzelor din Contractul Colectiv de Muncă şi Contractul Individual de Muncă; neîntocmirea foilor colective de prezenţă; neacordarea repausului săptămânal; neplata orelor suplimentare; neplata orelor de noapte; nerealizărea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă în procesele verbale de control”, ne-a declarat Ion Tănăsoiu, inspector şef al ITM Vâlcea.

Tot în această perioadă, la I.T.M. Vâlcea au fost înregistrate 51 de sesizări privind nerespectarea prevederilor legale referitoare la încheierea, executarea, modificarea şi suspendarea contractelor individuale de muncă, precum şi neacordarea drepturilor salariale, neacordarea repausului săptămânal, nerespectarea clauzelor din Contractul Colectiv de Muncă, etc.

Tot în luna iunie a.c. ITM a înregistrat 10 accidente cu incapacitate temporară de muncă şi un accident de muncă mortal

În luna iunie 2015, Serviciul Control Sănătate şi Securitate în Muncă a efectuat 90 de controale, fiind dispuse 219 măsuri de punere în conformitate cu prevederile legislative în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Au fost aplicate 219 sancţiuni contravenţionale din care, 211 avertismente şi 8 amenzi în valoare de 49.000 lei.

Au fost înregistrate 8 sesizări referitoare la încălcarea reglementărilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Tot în luna iunie 2015 au fost înregistrate 10 accidente cu incapacitate temporară de muncă şi un accident de muncă mortal. Nu a fost înregistrată nicio boală profesională.

„Au fost dispuse măsuri de remediere pentru toate deficienţele constatate: evaluarea riscurilor de accidente şi îmbolnăviri profesionale; elaborarea planului de prevenire şi protecţie; efectuarea controlului medical periodic; efectuarea instructajului de securitate şi sănătate în muncă; dotarea cu truse sanitare la punctele de lucru; dotarea şi acordarea echipamentului individual de protecţie; asigurarea controlului medical la angajare şi periodic; asigurarea de mijloace de protecţie pentru prevenirea căderilor de la înălţime; asigurarea mijloacelor de prevenire a riscurilor de îngropare prin surparea terenului”, ne-a mai declarat Ion Tănăsoiu, inspector şef al ITM Vâlcea.

Carmen CĂLIN

Pensiile speciale – un fel de Viagra pentru mandatele blege ale parlamentarilor

adminrealitatea — Thu, 02 Jul 2015 05:11:04 +0000

Pensiile speciale le-au reaprins fanteziile erotice, oarecum blege până la acel moment, tuturor parlamentarilor vâlceni. Numai gândul că atunci când vor fi boşorogi, nu că unii dintre ei nu ar fi deja, vor avea nişte pensii nesimţite, pentru care nu au muncit neam, le provoacă erecţii spontane. Unii dintre ei chiar se gândiseră să renunţe la un nou mandat începând cu 2016. Poate se plictisiseră sau doar au înţeles că nu e de ei. Eu cu urechile mele l-am auzit auzit anul trecut pe deputatul liberal Traian Dobrinescu spunând că nu îşi mai doreşte un nou mandat. Brusc, surse din PNL vorbesc despre faptul că acesta s-ar fi răzgândit şi că ar emite din nou pretenţii. Păi cum să nu emiţi, când fiecare mandat în plus îşi măreşte pensia cu 1.500 lei?

Vise asemănătoare au, de altfel, toţi ceilalţi senatori şi deputaţi vâlceni, indiferent de partid sau averea personală. Până şi un bogătaş notoriu ca Adrănel Cotescu se gândeşte că nu-i strică nişte mărunţiş în plus la pensie. Ce să mai vorbim despre unul ca Butnaru sau Cristinel ori cum l-o mai chema şi pe băiatul ăla cu faţa lungă, de zici că e modificată în Photoshop… Păi ăştia ar fi în stare să se lege cu lanţuri de fotolii şi să se joace pe tabletă mulţi ani de acum încolo, numai să se aleagă peste câţiva ani cu nişte pensii speciale aşa, ca ei.

Revenind la PNL, există însă o problemă. Întrucât din 2016, judeţului Vâlcea îi vor reveni doar 6 mandate de parlamentari (2 senatori şi 4 deputaţi), a început deja să se creeze o isterie în partid în legătură cu nominalizările pe colegii. Se vorbeşte deja că vor fi avantajaţi cei care-i suflă în curajoasele-i urechi lui Cristian Buican iar cei care au prostul obicei să-l critice pe şefu’, vor fi raşi de pe listă. Adică, pentru a fi mai exacţi, va fi pe pile. Iar sondajele de opinie vor fi făcute în aşa fel încât să iasă cine trebuie. Dacă de treaba asta se ocupă tot Vali Monceanu, o să iasă o chestie bâlbâită rău. Vom vedea poate n-o fi chiar asa!

Anemona Tănase

Cristian Buican pune pe masa Prim-Ministrului interimar Gabriel Oprea problemele judeţului Vâlcea

adminrealitatea — Wed, 24 Jun 2015 16:53:31 +0000

Numirea ca prim-ministru interimar a domnului Gabriel Oprea, precum şi declaraţiile acestuia conform cărora va conduce Guvernul României „ca la armată” cu mai „puţină politică şi proceduri şi avize mai rapide”, l-au determinat pe preşedintele PNL Vâlcea, deputatul Cristian Buican, să îi transmită o adresă oficială prin care solicită sprijin guvernamental pentru rezolvarea celor mai stringente probleme ale judeţului Vâlcea. Solicitarea deputatului liberal în acest moment, în care există un Prim-Ministru interimar, se datorează faptului că până în prezent nu a existat deschidere şi interes din partea fostului Prim-Ministru suspendat, domnul Victor Viorel Ponta, pentru niciuna din gravele probleme cu care se confruntă judeţul Vâlcea.

În documentul depus de către parlamentarul liberal Cristian Buican, Prim-Ministrului interimar se specifică că „Judeţul Vâlcea ar avea nevoie de fonduri şi implicare guvernamentală în rezolvarea următoarelor probleme:

1. Finalizarea lucrărilor şi plata restanţelor la pârtia de schi de la Vidra-Obârşia Lotrului, obiectiv de investiţii asumat de la nivel guvernamental ce atrage anual zeci de mii de turişti, în judeţul Vâlcea;

2. Găsirea unor soluţii pentru urgentarea plăţii disponibilizaţilor de la Oltchim, ce aşteaptă încă din anul 2013 salariile compensatorii. În acest sens am transmis deja un memoriu la Ministerul de Finanţe prin care le propuneam cumpărarea creanţei salarială a angajaţilor disponibilizaţi de la Oltchim, pentru detensionarea unei probleme sociale ce trenează de foarte mult timp;

3. Alocarea fondurilor necesare pentru asfaltarea şi modernizarea de urgenţă a DN7D, singurul drum naţional „de pământ” din România;

4. Urgentarea finalizării lucrărilor la deja celebrul drum Transalpina, pentru stimularea turismului şi asigurarea siguranţei rutiere pe „cea mai înaltă şosea din România”;

5. Suplimentarea fondurilor pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală, cunoscută şi ca Ordonanţa 28, ţinând cont de faptul că judeţul Vâlcea are cele mai multe proiecte începute, din toate judeţele României, pentru modernizarea infrastructurii, pentru construcţia de drumuri, poduri, podeţe, alimentări cu apă sau canalizare etc.;

6. Alocarea fondurilor necesare pentru modernizarea DN7A, drum ce face legătura dintre DN7 Râmnicu-Vâlcea Sibiu şi obiectivul turistic pârtia de schi de la Vidra-Obârşia Lotrului şi şoseaua Transalpina. Menţionez că DN7A se află într-o avansată stare de degradare, mai ales între Voineasa şi Obârşia Lotrului.

7. Implementarea unui proiect pilot de prevenţie a fenomenului alunecărilor de teren şi de regularizare a albiilor râurilor şi pârâurilor în vederea diminuării efectelor calamităţilor naturale. În acest sens menţionez că în anul 2014 judeţul Vâlcea a fost printre cele mai afectate judeţe de inundaţii, iar în privinţa alunecărilor de teren, judeţul Vâlcea se situează pe primul loc în ţară în privinţa distrugerilor cauzate de acest fenomen asimilat calamităţilor naturale.

Preşedintele liberalilor vâlceni, deputatul Cristian Buican, este de părere că „toate aceste probleme ale judeţului Vâlcea, prezentate mai sus, pot fi rezolvate, fie prin alocări financiare din fondul de rezervă al Primului-Ministru, fie prin alocări financiare de la Ministerul de Finanţe, mai ales în contextul creşterii încasărilor la Bugetul de Stat, fie prin rectificare bugetară” şi că indiferent de lungimea mandatului de Prim-Ministru interimar, domnul Gabriel Oprea, dacă doreşte să rămână în istoria Vâlcii ca cel mai bun prim-ministru, trebuie să găsească cele mai bune şi rapide soluţii pentru soluţionarea problemelor prezentate.