În urma cererii făcută în baza HG nr. 834/1991, SC SOCOM SA primea de la Consiliul Judeţean Vâlcea titlul de proprietate pentru suprafaţa cuprinsă între blocurile 225 (fost Bloc IACM), 50 şi 300 din bd. Nicolae Bălcescu, vizavi de Liceul Tehnologic ”Oltchim”. Pe această suprafaţă, SC SOCOM SA solicita şi obţinea în anul 2010 Certificatul de Urbanism nr. 690/12418/11.05.2010 în vederea elaborării unui Plan Urbanistic de Detalii pentru construirea unei grădiniţe cu program normal. Doi ani mai târziu, Primăria municipiului aproba prin HCL nr. 36/2012 PUD ”Grădiniţă cu program normal, bd. Nicolae Bălcescu nr. 41-43, investitor SC SOCOM SA, impunând, conform legislaţiei în domeniu, unele condiţii printre care asigurarea locurilor de parcare conform funcţiunilor zonei şi analiza circulaţiei carosabile şi pietonale pentru asigurarea deservirii clădirilor din zonă şi accesul autospecialelor – PSI, SMURD, ambulanţe şi altele. Pentru că se modifica categoria de folosinţă a terenului, solicitantul era, de asemenea, obligat să obţină acordul locatarilor blocurilor din zonă.

SC SOCOM SA nu a contestat în contencios administrativ această decizie a administraţiei locale, în schimb a atacat în instanţă decizia Primăriei municipiului, solicitând despăgubiri pentru o pretinsă lipsă de folosinţă a terenului.

Ca urmare, în data de 16.05.2017, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a dat soluţia în Dosarul 4997/288/2015 referitor la reclamaţia SC SOCOM SA împotriva Primăriei municipiului şi a asociaţiilor de proprietari de la cele trei blocuri, obligând administraţia locală să achite suma de 393.900 lei pentru lipsa de folosinţă a terenului pe ultimii 3 ani, la care se adaugă 26.440 lei cheltuieli de judecată. Soluţia dată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea mai obligă Primăria să scoată asfaltul din parcarea dintre blocuri, în caz contrar această lucrare poate fi executată de reclamantă, tot pe cheltuiala primăriei şi a celor trei asociaţii de proprietari.

Astfel, printr-o soluţie care frizează absurdul, instanţa de judecată impune locatarilor din zonă să nu mai poată ieşi din blocuri decât călcând pe proprietatea privată a SC SOCOM SA, nemaivorbind de faptul că accesul maşinilor de intervenţii într-o situaţie de urgenţă majoră este restricţionat de încălcarea unei proprietăţi private.

În aceste condiţii, Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea va demara imediat lucrările de scoatere a asfaltului dintre blocurile 225, 50 şi 300, transformând astfel, pentru că aşa a crezut de cuviinţă un magistrat, parcarea din zonă într-un loc viran. Totodată, vom delimita proprietatea privată a SC SOCOM SA de cea publică, astfel încât locuitorii din zonă să ştie cine se face responsabil de condiţiile de care se vor ”bucura” după punerea în aplicare a acestei soluţii judecătoreşti.

În acelaşi timp, Primăria va ataca prin toate mijloacele legale această decizie, luată ”la birou”, fără nici cea mai mică legătură cu realitatea din teren, astfel încât locuitorii din zonă să beneficieze, într-un final, de condiţiile decente oferite de o aşezare urbană. Sperăm ca raţiunea să triumfe şi să avem mai mult câştig de cauză la o instanţă superioară.
Mircia Gutău, Primar

Mircia Gutău, Primar al municipiului Râmnicu Vâlcea

Dacă tot nu s-a grăbit să clarifice o situaţie delicată, Tribunalul Vâlcea ar putea lăsa cel puţin lucrurile aşa. Orice altă decizie în afară de aceea de a infirma atacul prefectului se va solda cu efecte incalculabile pntru acest judeţ. Să lăsăm la o parte că preşedintele şi vicepreşedinţii interimari ai instituţiei au fost aleşi ilegali, însă ce ne facem cu toate documentele emise în şedinţele ordinare şi extraordinare? Toate aceste acte, care între timp se presupune că au produs efecte sociale, economice şi nu în ultimul rând juridice, vor fi anulate. De fapt, ne vom afla în mijlocul unui haos din care nu ne va mai putea scoate niciun prefect şi nicio instanţă judecătorească din lume. (A.T.)

Vineri, 23 ianuarie a.c., la Judecătoria Râmnicu Vâlcea a fost prezentat bilanţul activităţii acestei instituţii pe anul 2014. Alături de pre]edintele Judecătoriei vâlcene, au mai fost prezenţi preşedintele Curţii de Apel Piteşti, Gheorghe Deaconu, vicepreşedintele CA Piteşti, dar şi reprezentanţi ai Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, ai Baroului Râmnicu Vâlcea şi ai Colegiului Mediatorilor.

Faţă de anul precedent, volumul total de activitate a crescut cu aproximativ 10%, potrivit datelor prezentate de jud. Marius Lumineanu. Acesta s-a ridicat la 18.454 cauze, din care, pe stoc au fost 2787 de dosare şi nou intrate, 15667. Au fost soluţionate 15.500, faţă de 13.900, cu un an în urmă. Numărul mare de dosare a determinat ca fiecărui judecător în parte să-i revină în lucru aproximativ 800 de dosare. Incărcătura pe judecător calculată în raport de numărul de dosare aflate pe rol în anul 2014 a fost de 768,9. Acestora se adaugă stocul, adică dosarele care se “rostogolesc” de la an la an, cele vechi fiind înlocuite de altele.

Au fost pronunţate  un număr total de 15772 hotărâri, din care 9546 de sentinţe civile, 655 de sentinţe penale şi 5571 încheieri (civile şi penale). Indicele general de operativitate al instanţei a fost de 92,18/%, din care, pe civil – 93,19% şi pe penal, 77,20%. Numărul hotărârilor casate sau desfiinţate a scăzut semnificativ, de la 471 în anul 2013 la 317 în anul 2014.

{n materie civilă a crescut procentul dosarelor soluţionate în mai puţin de 6 luni, de la 82,07% în 2013 la 84,86% în 2014.

În materie penală, preşedintele Bogdan Mateescu a spus că a crescut sensibil durata de soluţionare a cauzelor, ca urmare a intrării în vigoare a noului  Cod  de  procedură  penală,  ce  a  reglementat  procedura  de  cameră preliminară, procedură susceptibilă să mărească durata de soluţionare a cauzelor, în loc să fie invers. Totuşi, soluţionarea mai rapidă a cauzelor în materie civilă a fost determinată de măsurile  adoptate  la  nivelul  instanţei  în  scopul  reducerii  duratei  procedurilor. Acestea au constat în organizarea de întâlniri cu experţii din cadrul Biroului Local de Expertize de pe lângă  Tribunalul  Vâlcea, unificarea  practicii  administrative, utilizarea  directă, prin  grija  unui  grefier  autorizat  în  acest  sens,  a  bazelor  electronice  de  date deţinute  de  Direcţia  Generală  pentru  Evidenţa  Persoanelor  Vâlcea  şi  Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Vâlcea.

Incheierea a aparţinut preşedintelui vâlcean, care a mulţumit echipei pe care o conduce, evidenţiind rolul fiecărui angajat al Judecătoriei, de la judecători, la personalul auxiliar. Acesta a făcut o impresie foarte bună printr-un mesaj profund uman, insistând pe empatia de care trebuie să dea dovadă cei ce îşi pun munca în slujba oamenilor care aşteaptă de la ei înţelegere şi dreptate. “Judecătorii îşi fac treaba cu maximă operativitate, sarcinile de serviciu sunt împărţite foarte bine, colaborarea cu alte instituţii se menţine numai în limita legii (…); niciodată nu trebuie să facem rabat sau compromisuri şi mă bucur că au înţeles asta toţi participanţii la actul de justiţie. Voi pleda pentru implicarea judecătorului în viaţa publică; el nu se poate rupe de mediul social, va trebui să ne documentăm în permanenţă din presă despre ce se întâmplă în comunitate. Cei care vin în sălile de judecată şi aşteaptă soluţii de la noi sunt oameni care, poate, în acest moment merg după medicamente, nu-şi primesc salariile, nu ştiu cu ce să-şi îmbrace copiii la şcoală; va trebui să păstrăm în permanenţă legătura cu aceştia”.

Bogdan Mateescu a încheiat cu un punct de vedere personal faţă de prestaţia lamentabilă a unor magistraţi, în contextul actual, când DNA şi forurile superioare ale Justiţiei fac curăţenie generală: “Puţine lucruri sunt mai abjecte decât un magistrat corupt şi mai triste decât unul slab pregătit”, dar s-a arătat optimist şi mulţumit că face parte dintr-un colectiv deosebit: “Sunt mândru că lucrez la Judecătoria Râmnicu Vâlcea, vă mulţumesc tuturor pentru seriozitatea şi corectitudinea de care daţi dovadă!” (K.R.)

Miercuri, 21 ianuarie a.c., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) s-a pronunțat în cazul recursului Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) la decizia prin care i s-a dat câştig de cauză preşedintelui Klaus Iohannis în procesul de incompatibilitate. Președintele României a câștigat procesul. Înalta Curte a respins recursul ANI. La scurt timp, șeful statului a salutat decizia instanței supreme și le-a recomandat tuturor oamenilor politici să răspundă cu promptitudine oricăror solicitări din partea Justiției.

Administrația Prezidențială a informat prin intermediul unui comunicat de presă că președintele a luat act de hotărârea Înaltei Curți și salută decizia instanței supreme.

„Președintele a fost convins, încă de la început, că nu s-a aflat într-o situație de incompatibilitate și, de aceea, nu a recurs la niciun fel de excepție care ar fi fost de natură să amâne această pronunțare. Klaus Iohannis își afirmă încrederea în profesionalismul și independența sistemului judiciar și recomandă tuturor oamenilor politici să răspundă cu promptitudine oricăror solicitări din partea Justiției”, se mai arată în comunicatul de presă.

„Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Vâlcea împreună cu ofițerii de poliție judiciară din cadrul Brigăzilor de Combatere a Criminalității Organizate Pitești, București și Craiova și a Serviciilor de Combatere a Criminalității Organizate Vâlcea și Olt au efectuat marti, 13 ianuarie 2015, 29 de percheziții domiciliare pe raza județului Vâlcea și a municipiului București, la domiciliile unor persoane fizice și juridice, în cadrul unei acțiuni vizând destructurarea unei grupări infracționale organizate, specializată în comiterea infracțiunilor de șantaj, înșelăciune, spălare de bani și evaziune fiscală.

În cauză există suspiciunea rezonabilă că începând cu anul 2008 pe raza mun. Rm. Vâlcea a fost constituit un grup infracțional organizat format inițial din numiții O. M., S. P. V., P.C., B. A. și D. G.M., la care au aderat mai multe persoane și care a acționat în mod coordonat în vederea săvârșirii infracțiunilor menționate.

În concret, membrii grupării identificau persoane potente financiare din mediul de afaceri care erau atrase să deruleze activități comerciale cu societățile pe care membrii grupării  le controlau sau cărora le erau oferite sume de bani cu dobândă, pentru a sprijini realizarea obiectului de activitate al societăților părților vătămate.

În fapt intenția membrilor grupării era aceea de a crea o dependență a persoanelor vătămate față de ei. Ulterior, prin constrângere, victimele erau determinate să renunțe la obținerea contravalorii serviciilor prestate, respectiv să plătească dobânzi exorbitante la sumele pe care le împrumutau.

O modalitate de racolare consta în includerea victimelor în anturajul grupului, ocazie cu care acestea luau la cunoștință în mod direct de acțiunile de constrângere pe care membrii grupării le exercitau cu privire la alte persoane, victimelor fiindu-le totodată relatate  modalitățile agresive în care se acționa și în acest context fiindu-le indusă o stare de temere. De asemenea, în împrejurările arătate,victimelor le erau prezentate și relațiile pe care liderul O. M. le avea în mediul politic, al organelor judiciare și  al factorilor de decizie administrativă la nivel local, creând astfel acestuia o imagine de persoană „protejată”. Prejudiciul cauzat până în prezent de ridică la peste 800 000 euro. La sediul D.I.I.C.O.T – Biroul Teritorial Vâlcea vor fi aduse 13 persoane în vederea audierii.
Suportul de specialitate a fost asigurat de către Serviciul Român de Informații și Direcția de Operațiuni Speciale.Acțiunea a fost realizată cu sprijinul Jandarmeriei Române.
Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecții și inculpații beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție”, se arată în comunicatul de presă al DIICOT.

Așadar, vă vom ține la curent cum vor decurge lucrurile în acest caz controversat! (B.C.)

“Pe baza sesizărilor transmise în perioada mai 2012 – martie 2013 de către Corpul de Control al Primului – ministru sau de către corpul de control al ministerelor, s-au constituit 21 de cauze penale care sunt în curs de instrumentare de către procurorii DNA iar în una din aceste cauze, procurorii au dispus începerea urmăririi penale”, se arată în comunicatul DNA.

Procurorii anticorupţie arată că soluţionarea plângerilor este mai dificilă din cauza complexităţii cauzelor. “Durata de soluţionare a acestor dosare este dată de complexitatea cauzelor, de specificul infracţiunilor investigate şi de necesitatea de a administra probe precum constatările tehnico – ştiinţifice sau expertizele de specialitate, cu respectarea tuturor garanţiilor procedurale”, precizează DNA.

Corpul de Control al Guvernului va trimite către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) un raport din care rezultă că Hidroelectrica a fost prejudiciată de sute de milioane euro, a anunţat miercuri premierul Victor Ponta care a apreciat că banii au ajuns “pe la Videanu şi PDL” şi trebuie recuperaţi.

La începutul şedinţei de guvern, premierul le-a arătat miniştrilor un dosar care conţinea mai multe documente emise de Corpul de Control al Guvernului în urma unei cercetări efectuate la Hidroelectrica.

“Administratorul special are o mulţime de procese, pe care, din fericire, le câştigă, cu băieţii deştepţi şi cu reprezentanţii băieţilor deştepţi de la Hidroelectrica. În ultimii patru ani, nimeni nu a mai verificat nimic din ce s-a întâmplat acolo. Am raportul Corpului de Control pe care sigur îl vom trimite la DNA, la Curtea de Conturi, să vedeţi cum sub semnătura ministrului Videanu, a secretarului de stat Tudor Şerban, Hidroelectrica şi bugetul României au fost prejudiciate de sute de milioane de euro. Evident că banii ăştia acum sunt pe la domnul Videanu şi pe la PDL, dar trebuie recuperaţi şi trebuie traşi la răspundere penală cei care au beneficiat de aceste sute de milioane de euro”, le-a spus Ponta miniştrilor.

Totodată, şeful Guvernului şi-e exprimat speranţa că Parchetul va avea timpul necesar să analizeze probele puse la dispoziţie de Corpul de Control.

“Îmi exprim speranţa că – uitaţi câte documente şi câte probe are Parchetul – la un moment dat va avea timp să le cerceteze, pentru că totuşi noi plătim ceea ce au furat alţii, iar acei ‘alţii’, după ce au stat o lună, două, trei, mai ascunşi, şi-au dat seama că încă au protecţie şi începem să-i vedem pe la televizor dându-ne lecţii despre ce trebuie făcut”, a mai spus Ponta.

Hidroelectrica este deţinută de Ministerul Economiei şi se află în insolvenţă din iunie anul trecut, unul dintre motivele intrării în insolvenţă fiind contractele directe.

Consiliul Concurenţei (CC) şi Comisia Europeană vor finaliza în a doua parte a anului investigaţiile vizând contractele Hidroelectrica de vânzare directă a energiei, iar dacă se constată încălcarea legii cei implicaţi vor fi amendaţi cu 2-4% din afaceri, a declarat, miercuri, preşedintele CC, Bogdan Chiriţoiu.

Contractele directe de vânzare a energiei de către Hidroelectrica, la preţuri mult sub media pieţei, au fost încheiate în perioada 2001-2003, prelungite ulterior şi reziliate sau renegociate anul trecut. Beneficiarii contractelor directe erau în 2010 companiile Alro Slatina, Luxten Lightining, Energy Holding, Europec, Electromagnetica, Electrocarbon, ArcelorMittal Galaţi, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT România, Electrica, Salrom, CHN Petroşani şi CLMB Pationar Braşov.

- Judecătoria Brezoi- 7 cauze în curs de soluţionare, 6 cauze sunt în continuare pe rolul instanţei iar o cauză a fost soluţionată dar pronunţarea a fost amânată pe 20.03.2013.

- Judecătoria Bălceşti-9 cauze în curs de solutionare 8, una solutionată dar cu pronunţare amânată pe 21.03.2013.

- Judecătoria Drăgăşani-16 cauze;2 au fost suspendate,14 sunt în curs de soluţionare.

- Judecătoria Horezu-10 cauze;o cauza soluţionată prin constatarea perimării, 9 cauze în curs de soluţionare.

- Judecătoria Rm.Vâlcea-18 cauze: 1 soluţionată cu pronunţare amânată pe 22.03.2013, 17 cauze in curs de soluţionare.

- Tribunalul Vâlcea-13  cauze  din care 2 recursuri admise şi 2 recursuri respinse, un recurs soluţionat cu pronunţare pe 22.03.2013, 8 cauze sunt în curs de solutionare.

În majoritatea cauzelor aflate pe rolul instanţelor s-au acordat termene pe diferite motive: lipsă de procedură, lipsa unor rapoarte de expertiză, solicitarea unor relaţii, administrare probatoriu. (A.T)

Tot vineri a intrat în vigoare Legea privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti adoptată de Parlament la 29 ianuarie a.c., precum şi cea de punere în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, (Legea nr 76/2012).

Iniţial, Guvernul a propus, în proiectul de lege pentru punere în aplicare a Codului de procedură civilă, ca acesta să intre în vigoare la 1 iunie 2012, însă data a fost modificată pentru 1 septembrie 2012, iar ulterior 1 februarie 2013, motivat de necesitatea pregătirii corespunzătoare sub toate aspectele: asigurarea fondurilor necesare, a resurselor umane, a infrastructurii şi asimilarea noilor prevederi de către profesioniştii dreptului.

Noul Cod de procedură civilă, elaborat de Ministerul Justiţiei, a fost aprobat de Guvern în 24 noiembrie 2008 şi a fost adoptat de Parlament prin Legea nr 134/2010 şi potrivit iniţiatorului are peste 1.000 de articole, reprezintă un proiect nou şi nu o modificare a actualului cod, iar activitatea pentru redactarea lui a început încă din 2006.

O serie de prevederi din noul Cod de procedură civilă privind termenul de cunoştinţă, regimul invocării excepţiei de necompetenţă sau recursul în interesul legii, au fost deja puse în aplicare prin Legea micii reforme.

Potrivit comunicărilor MJ din ultimii ani pe tema noul cod şi a legii pentru aplicarea lui, noua reglementare procesual-civilă consacră o serie de instituţii noi, precum procedura privind cererile de valoare redusă, procedura de filtrare a recursurilor, contestaţia privind tergiversarea procesului sau sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Noul cod încurajează părţile să recurgă la mediere, introduce sau modifică unele reguli privind: comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură, regimul juridic al excepţiei de necompetenţă, soluţiile pe care le pot pronunţa instanţele învestite cu soluţionarea căilor de atac, recursul în interesul legii, procedura de executare silită etc.

Noile reglementări în materie civilă vor reconfigura competenţa materială a instanţelor judecătoreşti, în scopul asigurării unei împărţiri echitabile a cauzelor, care să conducă la fluidizarea şi accelerarea procedurilor judiciare, precum şi la asigurarea unei practici judiciare unitare pe întreg teritoriul ţării.

De asemenea, se mai urmăreşte şi resistematizarea etapelor procesului civil, revizuirea dispoziţiilor referitoare la căile de atac şi reformarea substanţială a materiei executării silite în scopul asigurării premiselor executării prompte şi efective a titlurilor executorii obţinute în cadrul procesului de fond ori recunoscute de lege.

“Dispoziţiile proiectului noului Cod de Procedură Civilă urmăresc să răspundă unor deziderate actuale, precum accesul justiţiabililor la mijloace şi forme procedurale mai simple şi accesibile şi accelerarea procedurii, inclusiv în faza executării silite. În egală măsură, proiectul urmăreşte să răspundă şi exigenţelor de previzibilitate a procedurilor judiciare decurgând din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi, implicit, din cele statuate în jurisprudenţa CEDO”, susţinea MJ.

Actul normativ are în vedere astfel eliminarea deficienţelor care au condus, în multe cazuri, la hotărâri ale CEDO de condamnare a României, atât pentru soluţii judecătoreşti principial greşite, cât şi pentru prejudicii cauzate de durata excesivă a procedurilor judiciare ori pentru lipsa de previzibilitate rezultată din inconsecvenţa jurisprudenţei naţionale.

Înainte de a intra în sediul DNA, Dan Diaconescu a declarat că nu cunoaşte niciun fel de amănunte despre dosar şi l-a acuzat din nou pe premierul Victor Ponta, contracandidatul său la alegerile parlamentare în Târgu Jiu.

“Important este, iată, că această tracasare se petrece. Noi sperăm ca adevărul să iasă la suprafaţă şi atât DJ Remus Vulpescu, cât şi Victor Ponta să fie urmăriţi penal şi apoi judecaţi pentru jaful de la Oltchim”, a afirmat Diaconescu.

Despre plângerea depusă de el la Parchetul General, omul de afaceri a spus că speră să fi ajuns la DNA, menţionând că este “una stufoasă”. El a adăugat că în prezent combinatul Oltchim este nefuncţional iar salariile nu s-au dat, cum s-a promis.

Dan Diaconescu a susţinut că va cere despăgubiri foarte mari.

În plângerea penală ajunsă la DNA, Remus Vulpescu îl acuză pe Dan Diaconescu de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, deoarece acesta ar fi indus în eroare statul român şi opinia publică susţinând că deţine suma de 200 de milioane de lei necesară pentru cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni deţinut la SC Oltchim SA.

Pe 3 octombrie, Remus Vulpescu a demisionat din funcţie şi în aceeaşi zi a sesizat Parchetul.

Remus Vulpescu susţinea: ‘Activitatea infracţională reclamată a fost săvârşită prin multiple acţiuni deliberate, având drept scop dobândirea fără drept a calităţii de adjudecatar al licitaţiei organizate pentru privatizarea SC Oltchim SA şi a drepturilor decurgând din această calitate de către Diaconescu Cristian Dan. De asemenea, activitatea infracţională reclamată prezintă elemente transfrontaliere’
.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Tribunalului Alba, Sorina Cristorian, Tribunalul Alba a respins recursul declarat de către DNA la eliberarea condiţionată a lui Ilie Carabulea. DRept urmare, Ilie Carabulea este un om liber, hotărârea fiind definitivă şi executorie.

De altfel, comunicarea de la Tribunal a ajuns deja la Penitenciarul Aiud, acolo unde Carabulea şi-a ispăşit pedeapsa, iar la ora transmiteriia cestei ştiri se lucrează la formalităţile de eliberare.

“Am primit dispoziţie de punere în libertate acum 5 minute, prin fax, şi urmează să fie pus în libertate”, spune inspector Nicoleta Mătărângă, purtător de cuvânt al Penitenciarului Aiud.

Cererea de eliberare condiţionată a lui Ilie Carabulea a fost făcută de către comisia de specialitate din cadrul Penitenciarului Aiud pentru că, potrivit reprezentanţilor penitenciarului, Ilie Carabulea, fiind trecut de 60 de ani, poate fi eliberat pentru bună purtare după ce execută doar o treime din pedeapsă, perioadă care se calculează scăzându-se din pedeapsă atât zilele petrecute în închisoare cât şi cele în care acesta a muncit în penitenciar.

Reprezentanţii penitenciarului spun că Ilie Carabulea a lucrat în închisoare ca şi bibliotecar, acesta „a inventariat fondul de carte, a întocmit fişe, a repartizat cărţi deţinuţilor, deci o muncă specifică de bibliotecar”. UPDATE Ilie Carabulea este liber. Instanţa i-a admis cererea de eliberare condiţionată. În închisoare, a muncit la bibliotecă

Potrivit motivării instanţei însă, omul de afaceri a fost extrem de activ în închisoare. Pe lângă munca de bibliotecar, Carabulea a făcut, printre altele, un curs de calificare în meseria lucrător în confecţii piele şi înlocuitori şi a scris articole pentru revista penitenciarului.

„De asemenea, se reţine că, potrivit celor menţionate în procesul verbal, condamnatul a fost stăruitor în muncă pe toată durata detenţiei în Penitenciarul Aiud, a participat la Programul de adaptare la condiţiile privării de libertate, a absolvit cursul de calificare în meseria lucrător în confecţii piele şi înlocuitori şi a participat la activitatea educativă de informare pe platforma E-learning pentru prevenire TB, a fost recompensat pentru implicare prin redactarea unor articole pentru revista penitenciarului şi nu a fost sancţionat disciplinar, astfel că, ţinându-se seama şi de împrejurarea că nu are antecedente penale, instanţa urmează ca în baza art.59 Cod penal, să admită cererea şi să dispună liberarea condiţionată a condamnatului”, se arată în motivarea instanţei. Ilie Carabulea a făcut curs de confecţioneri piele în închisoare şi a scris articole pentru revista penitenciarului

Ilie Carabulea a făcut curs de confecţioneri piele în închisoare şi a scris articole pentru revista penitenciaruluiOmul de afaceri a fost încarcerat pe 26 aprilie iar când a fost ridicat i-a aşteptat pe poliţişti cu bagajul făcut. Magnatul Carabulea, ferit de ochii presei la intrarea în arest

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au condamnat pe Ilie Carabulea la un an şi jumătate de închisoare cu executare, în dosarul în care era cercetat, alături de fostul prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, pentru infracţiuni de corupţie.

Iniţial, în acelaşi dosar, Curtea de Apel Constanţa îl condamnase pe Carabulea la doi ani de închisoare cu suspendare. Magistraţii Curţii de Apel Constanţa au motivat condamnarea lui Florin Apostu (VEZI MOTIVAREA INTEGRALĂ)

În luna mai, Carabulea a cerut întreruperea temporară a pedepsei la Curtea de Apel Alba Iulia, cererea fiindu-i însă respinsă de instanţă.

Campanie de informare şi conştientizare a cetăţenilor cu privire la sancţiunile prevăzute de lege în cazul votului ilegal şi a mitei electorale -

Ministerul Administraţiei şi Internelor desfăşoară, în perioada 15 iulie – 29 iulie 2012, în contextul desfăşurării referendumului pentru demiterea Preşedintelui României, o campanie de informare şi conştientizare a cetăţenilor cu privire la sancţiunile prevăzute de lege în cazul votului ilegal şi a mitei electorale, având ca slogan „Votează legal! Mita şi votul ilegal înseamnă închisoare!”.

În scopul promovării acestei campanii, au fost realizate la nivelul instituţiei, cu resurse umane şi materiale proprii, un spot tv (durata de 20 secunde) şi un spot radio (durata de 28 şi 41 de secunde), precum şi afişe şi fluturaşi conţinând mesajul de informare şi conştientizare „Votează legal! Mita şi votul ilegal înseamnă închisoare!”.

La nivelul judeţului Vâlcea, în cadrul unor acţiuni ale poliţiştilor de proximitate, poliţiştilor de la prevenire, de la poliţiile municipale şi orăşeneşti, secţii de poliţie rurală, împreună cu jandarmi şi pompieri, vor fi înmânate cetăţenilor materiale preventive.

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vâlcea adresează invitaţia mass-mediei şi societăţii civile de a se alătura şi de a susţine demersul instituţional de informare şi conştientizare a cetăţenilor cu privire la sancţiunile prevăzute de lege în cazul votului ilegal şi al mitei electorale şi mulţumeşte celor care au răspuns deja solicitării Ministerului de a transmite mesajul de interes public general către cetăţeni.

Vă informăm că:

În cazul în care vă aflaţi, în ziua referendumului, în altă localitate decât cea în care sunteţi înscris în lista electorală, puteţi vota pe o listă suplimentară, pe baza actului de identitate sau a adeverinţei care ţine loc de act de identitate.
Autorităţile au prevăzut măsuri pentru a depista fraudele electorale, iar cetăţenii care săvârşesc asemenea fapte vor suporta rigorile legii.

Astfel, legea prevede termenul de 60 de zile, de la data referendumului, în care Biroul Electoral Central va înainta copiile listelor electorale permanente, respectiv, tabelele electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare, Autorităţii Electorale Permanente.
Acestea vor fi verificate în vederea depistării eventualelor voturi multiple şi se vor sesiza organele de urmărire penală în cazul persoanelor care au votat de mai multe ori.
Alegătorul care votează de mai multe ori în ziua referendumului riscă închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Şi tentativa se pedepseşte cu închisoare.

La nivelul fiecărui judeţ, există un centru de comunicare pentru asigurarea tuturor informaţiilor necesare cetăţenilor, astfel încât desfăşurarea referendumului  să decurgă în bune condiţii.

Ca reprezentanţi ai autorităţilor de apărare şi implementare a legii, poliţiştii au datoria de a constata, de a (se) sesiza (din oficiu sau la sesizare) şi de a contracara orice faptă care se constituie în contravenţie sau infracţiune.

În urma falsificării dosarelor, 95 de persoane ar fi primit pensie ilegal. Prejudiciul adus ar fi de 2.400.000 lei.

Bărbatul a fost găsit înjunghiat, în această seară, în apartamentul său din Râmnicu Vâlcea, de către fosta soţie.Criminaull a fost descoperit pe o bancă din gara

În blocul C 12 de pe Strada Regina Maria, din Râmnicu Vâlcea, a fost descoperit, în  seara de 6 martie, într-o baltă de sânge, Constantin Alupi (57 de ani), un fost inginer, absolvent al Facultăţii de Horticultură. Principalul suspect, care a şi fost ridicat de către poliţişti, este fiul victimei, un bărbat de 32 de ani. „Victima a fost găsită de către fosta sa soţie, care a anunţat poliţia”, a spus insp. Alina Teodorescu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Vâlcea. În faţa blocului, câteva cunoştiinţe, vecini sau rude ale familiei unde a avut loc teribila crimă, au pus cap la cap povestea familiei Alupi, preferând să nu îşi dezvăluie identitatea. „Cea care l-a găsit, a fost plecată ani de-a rândul în Germania. A plecat de pe vremea lui Ceauşescu şi a lucrat ca tehnician dentar. I-a fost foarte greu pentru că a trebuit să muncească în mai multe locuri pentru a-şi întreţine soţul, care nu a profesat niciodată şi i-a tocat mereu banii, soţul fiind o fire extrem de violentă. Femeia divorţase de actualul soţ, dar în această seară ea a venit să îşi vadă băiatul, pe Mihai, presupusul autor al crimei. Şi băiatul este extrem de agresiv, iar în Germania era în evidenţe cu boli psihice. A fost şi consumator de droguri, fusese la dezintoxicare, dar de când s-a întors în România, a vândut tot ce găsea prin casă. Era foarte ciudat, iar iarna, când era ger de crăpau pietrele, pe Mihai îl puteai vedea la tricou şi pantaloni scurţi”, spune una dintre persoanele aflate în faţa blocului. După comiterea crimei, presupusul autor a fugit, fiind găsit pe o bancă din gara din Râmnicu Vâlcea, locul de unde a fost ridicat de către poliţişti. Femeia care l-a găsit înjunghiat pe fostul ei soţ, divorţase de acesta şi s-a recăsătorit, însă cel de-al doilea soţ i-a murit, iar ea s-a reîntors în România în urmă cu trei ani. Adesea venea să îl viziteze pe fiul ei care era de o violenţă ieşită din comun.

Potrivit unui comunicat al DNA, , alături de Deaconeasa, procurorii l-au mai trimis în judecată pe Constantin Păduraru, fost director al Direcţiei Judeţene Neamţ a Arhivelor Naţionale, în prezent şeful Serviciului Judeţean Neamţ al Arhivelor Naţionale, acuzat de favorizarea infractorului şi folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

De asemenea, au mai fost trimişi în judecată Mircea Basarabă, administrator la SC Consult Turist Company SRL Craiova, în sarcina căruia s-au reţinut înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, determinarea, înlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intenţie, la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de fals intelectual, toate în formă continuată, şi pe Dan Mihai Petrulian, fost asociat la SC Consult Turist Company SRL, acuzat de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals material în înscrisuri oficiale ş uz de fals, toate în formă continuată.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 23 septembrie 2005 – 31 ianuarie 2008, inculpaţii Mircea Basarabă, Mihai Dan Petrulian şi Gheorghe Deaconeasa, în scopul de a dobândi în mod fraudulos terenuri cu vegetaţie forestieră situate în munţii Puru, Galbenu şi Petrimanu, din judeţul Vâlcea, au indus şi menţinut în eroare pe membrii Comisiilor locale de aplicare a Legii nr.18/1991 Voineasa şi Malaia, respectiv pe membrii Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Vâlcea, în cadrul procedurilor de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Inculpaţii au acţionat ca reprezentanţi ai unor persoane fizice, moştenitori ai unor persoane despre care au susţinut, în mod nereal, că au drepturi de retrocedare a terenurilor respective şi, în susţinerea acestor afirmaţii mincinoase, au prezentat mai multe înscrisuri falsificate.

“Inculpaţii Mircea Basarabă, fostul şef al Ocolului Silvic Voineasa Gheorghe Deaconeasa şi Mihai Dan Petrulian au falsificat şi folosit copiile certificate ale mai multor înscrisuri aflate în păstrarea Arhivelor Naţionale Gorj şi Arhivelor Naţionale Vâlcea, au falsificat în întregime şi au introdus în fondul arhivistic al Direcţiei Judeţene Neamţ a Arhivelor Naţionale înscrisul intitulat ‘Copie contract de vânzare’ datat 24 februarie 1907″, se arată în comunicat.

Gheorghe Deaconeasa a încheiat, în perioada 2005-2008, o înţelegere şi un contract de prestări servicii cu SC Consult Turist Company SRL, reprezentată de Mircea Basarabă, în baza căreia urma să primească suma de 100 de euro pentru fiecare hectar de pădure reconstituit.

“Ca urmare a inducerii în eroare şi a folosirii actelor falsificate, în cursul anului 2006, Basarabă Mircea şi Petrulian Mihai Dan au intrat în posesia unei suprafeţe totale de 544 de hectare de teren forestier. Prejudiciul cauzat statului român se ridică la suma de 17.668.111,58 lei (echivalentul a aproximativ 5.012.941 euro, calculat la un curs mediu anual de 3,52 lei/euro) reprezentând valoarea terenurilor şi a masei lemnoase, sumă cu care Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Vâlcea s-a constituit parte civilă în procesul penal”, precizează DNA.

În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri imobile aparţinând inculpaţilor Mircea Basarabă şi Mihai Dan Petrulian.

Dosarul a fost înaintat spre judecare la Tribunalul Vâlcea.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat luni (30 ianuarie 2012) la doi ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi pe fostul premier Adrian Năstase în dosarul “Trofeul calităţii”. Instanţa a mai decis confiscarea de la Adrian Năstase a sumei de 38.217,220 lei, bani dobândiţi prin săvârşirea infracţiunii şi a dispus menţinerea sechestrului de către procurori.

Alături de Adrian Năstase Instanţa Supremă a mai condamnat-o pe Irina Jianu la şapte ani de închisoare şi cinci ani interzicerea unor drepturi, pedeapsă rezultată în urma contopirii pedepselor pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi fals intelectual.

Judecătorii au condamnat-o şi pe Diana Gasparovici la şapte ani de închisoare şi cinci ani interzicerea unor drepturi.

Aceeaşi pedeapsă de şapte ani de închisoare şi cinci ani interzicerea unor drepturi au mai primit-o soţii Bogdan şi Ioana Popovici, precum şi Mihai Cristian Vasile.

ÎCCJ obligă o parte dintre inculpaţi la plata a 3.337.452,5258 lei, despăgubiri civile către Inspectoratul de Stat în Construcţii şi o parte a inculpaţilor la plata a peste trei milioane lei către acelaşi Inspectorat.

Judecătorii Instanţei Supreme au decis menţinerea sechestrului impus de procurori astfel: asupra unui imobil din Bacău aparţinând Irinei Paula Jianu, imobilului din Bucureşti al Dianei Gasparovici, a unui imobil din Bucureşti aparţinând soţilor Bogdan şi Ioana Popovici şi a unui imobil din Capitală al inculpatului Cristian Vasile.

ÎCCJ i-a mai obligat pe inculpaţi la plata a câte 50.000 de lei cheltuieli judiciare către stat. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, unul dintre cei trei judecători, Cristina Rotaru, având o opinie separată, în sensul achitării fostului premier. Decizia poate fi atacată cu recurs.

Detalii la adresa: http://www.mediere.ro/index.php

Data limita de înscriere este până la 31.12.2011.

Mariana VÂRGĂ
judecător, Tribunalul Vâlcea
Asociaţia Magistraţilor din România – Vâlcea

Silvian Cîrstea este acuzat de procurori că, la începutul anului trecut, i-a promis unei femei că va interveni pe lângă funcţionarii din cadrul Primăriei Râmnicu Vâlcea, în scopul repartizării unei locuinţe ANL, dacă îi dă 500 euro. A luat banii,dar “a uitat” de promisiune.

Același lucru l-a făcut și în aprilie anul acesta,  când Silvian Cîrstea a mai păcălit un bărbat căruia ia cerut 1.000 lei pentru a-l angaja ca electrician pe o platformă chimică din municipiu.

De asemenea, în luna mai, Cîrstea a mai primit de la un bărbat 400 lei pentru ca acesta, prin influenţa pe care o are la conducerea Serviciului de Ambulanţă Judeţean Vâlcea, să îl angajeze ca şofer pe autosanitară.

Silvian Cîrstea este acuzat de trafic de influență, procurorii cerând judecătorilor mandat de arestare pe numele lui.

Deputaţii din Comisia de Buget-Finanţe au decis, miercuri, să prelungească termenul de plată a drepturilor câştigate în justiţie de către bugetari de la 31 decembrie 2012 – cât era prevăzut în OUG 71/2009 – la 31 decembrie 2016 şi să modifice şi procentele anuale de returnare a sumelor respective.

Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului

din sectorul bugetar, devenite executorii până la 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel: în anul 2012 se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu, în anul 2013 se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu, în anul 2014 se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu, în anul 2015 plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu, în 2016 se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu”, potrivit raportului preliminar adoptat în unanimitate de Comisia de Buget-Finanţe.

La data de 9 septembrie 2011, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a făcut public faptul că procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea au dispus, prin rechizitoriu, trimiterea în judecată în stare de arest preventiv, a inculpatului Pătraşcu Nicolae-Daniel, zis şi „Dan Turcu” sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă.

Potrivit unui comunicat al PICCJ, arestatul a pretins şi a primit de la martorul-denunţător T.D. – cetăţean turc, care, în calitate de conducător al unui TIR, fusese implicat într-un accident de circulaţie soldat cu moartea unei persoane, pe raza oraşului Călimăneşti, jud. Vâlcea, suma de 1.500 de euro, lăsându-l să înţeleagă că are influenţă asupra unor lucrători de poliţie, prin intermediul cărora îi va facilita obţinerea permisului de conducere, reţinut ca urmare a evenimentului rutier menţionat mai sus.

De menţionat este faptul că în urma organizării flagrantului, bărbatul a fost surprins în seara zilei de 17 august 2011, în momentul în care primea suma de bani menţionată mai sus de la denunţător.

Acesta a fost reţinut de către procurori imediat după organizarea flagrantului, iar în ziua următoare a fost prezentat cu propunere de arestare preventivă instanţei de judecată.

Instanţa a admis cererea procurorilor şi a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 29 de zile.

Dosarul a fost trimis, spre competenta soluţionare Tribunalului Vâlcea. (N.S.)

Vor prezenta expuneri următorii:1. Prof. univ. dr. Ion Turcu (Universitatea Babes-Bolyai, Cluj): „Pe cine incomodeaza existenţa Dreptului comercial?”; Prof. univ. dr. Gheorghe Piperea (Universitatea Bucureşti): „Limitele economice ale libertăţii de a contracta”.; Av. dr. Daniela Nemoianu (Executive Partner al KPMG România): “Avocatul – partener de încredere în vremuri de criză”  şi  ”Actualitatea în dreptul concurenţei”; Av. Dan Livescu, Av. Monica Livescu: prezentarea studiului sociologic „Mediul de afaceri şi avocatura – necesităţi, opinii, preferinţe, percepţii ale oamenilor de afaceri asupra avocaturii şi ale unor aspecte ale activităţii judiciare.”

Moderatorul acestei întâlniri va fi Av. Monica Livescu, Decanul Baroului Vâlcea, lector Institutul Naţional Pentru Pregătirea Avocaţilor. Cu ocazia manifestării, în incinta centrului de conferinţe, va fi organizat şi un târg de carte juridicaă cu prezentări/ lansări de carte în prezenţa autorilor acestora. (N.S.)

Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat, prin Hotararea Plenului nr. 435/2011, organizarea, prin intermediul Institutului National al Magistraturii, la Bucuresti, in perioada 5 august – 13 decembrie 2011, a examenului de capacitate al judecatorilor stagiari si procurorilor stagiari.

La concurs participa judecatorii stagiari si procurorii stagiari, precum si personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor din aparatul propriu al CSM, Ministerului Public, INM si Ministerului Justitiei.

Se pot inscrie la examen judecatorii stagiari si procurorii stagiari, respectiv personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor al caror stagiu se va implini pana in ultima zi a examenului de capacitate.

Inscrierea la examenul de capacitate se face in termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului, respectiv pana la data de 5 octombrie 2011, inclusiv, conform calendarului de desfasurare a examenului aprobat.

Cererile de inscriere tipizate, completate, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii si se anexeaza:

a) diploma de absolvire a Institutului National al Magistraturii, in copie;
b) referatele de evaluare si avizul consultativ al presedintelui curtii de apel sau, dupa caz, al procurorului general al parchetului de pe langa acestea;
c) fisa de stagiu, in original.

Personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor va anexa referatul de evaluare intocmit de catre conducatorul compartimentului in care stagiarul isi desfasoara activitatea, avizat de conducerea institutiei in cauza.

Examenul de capacitate consta in verificarea cunostintelor teoretice si practice, prin probe scrise si orale.

Probele scrise constau in lucrari cu subiecte distincte, pentru judecatori si procurori, inclusiv solutionarea unor spete si redactarea de lucrari cu caracter practic, in functie de specificul activitatii candidatilor si se sustin la urmatoarele materii:

a) drept civil;
b)drept procesual civil;
c) drept penal;
d) drept procesual penal.

Probele scrise se vor sustine pe parcursul a doua zile, conform calendarului de desfasurare a examenului aprobat, repartizare: 5 noiembrie 2011 – drept civil si drept procesual civil; 6 noiembrie 2011 – drept penal si drept procesual penal;

Probele orale se sustin in perioada 2-10 decembrie 2011, la urmatoarele materii: fundamentele constitutionale ale statului de drept, institutiile de baza (din dreptul civil, dreptul procesual civil, dreptul penal si dreptul procesual penal) organizarea judiciara si Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor.

Personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor opteaza, prin cererea de inscriere la examenul de capacitate, pentru sustinerea probelor scrise si orale, fie impreuna cu judecatorii, fie impreuna cu procurorii, lucrarile cu caracter practic pe care le vor sustine urmand sa fie particularizate in functie de institutiile de la care provin.

Pe durata desfasurarii probelor scrise si orale este permisa consultarea legislatiei relevante aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii. Nu se accepta in timpul examenului editii comentate sau adnotate ale legislatiei mentionate. De asemenea, nu sunt acceptate exemplare ale acesteia cu mentiuni proprii pe margine.

Tematica si bibliografia de examen, precum si cererea de inscriere tipizata, aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii, sunt anexate prezentului anunt.

Calendarul examenului:

• 5 august 2011 – publicarea si comunicarea datei, locului, modului de desfasurare, a calendarului de desfasurare, a tematicii si bibliografiei concursului, precum si a cererii de inscriere tipizate;
• 5 octombrie 2011 – ultima zi de depunere a cererilor de inscriere;
• 10 octombrie 2011 – publicarea si transmiterea in vederea afisarii a listelor cu candidatii care indeplinesc conditiile legale de participare la examen;
• 12 octombrie 2011 – ultima zi de depunere a contestatiilor de catre candidatii respinsi in urma verificarii indeplinirii conditiilor legale de participare la concurs, la Consiliul Superior al Magistraturii sau la curtile de apel si parchetele de pe langa acestea
• 20 octombrie 2011 – solutionarea contestatiilor de catre Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii;
• 21-26 octombrie 2011 – comunicarea hotararilor Sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii si formularea contestatiilor impotriva acestora, conform Regulamentului
• 27 octombrie 2011 – solutionarea contestatiilor de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii
• 31 octombrie 2011 – publicarea si trimiterea in vederea afisarii a listei finale a candidatilor care indeplinesc conditiile de participare la concurs
• 5 si 6 noiembrie 2011 – sustinerea probelor scrise (5 noiembrie 2011 – drept civil si drept procesual civil si 6 noiembrie 2011 – drept penal si drept procesual penal)
• 7 noiembrie 2011 – ultima zi de depunere a contestatiilor pentru drept civil/drept procesual civil si ultima zi de depunere a contestatiilor cu privire Ia baremele pentru drept penal/drept procesual penal
• 9 noiembrie 2011 – publicarea baremelor definitive
• 17 noiembrie 2011 – publicarea si trimiterea in vederea afisarii a rezultatelor probelor scrise
• 21 noiembrie 2011 – ultima zi de depunere a contestatiilor cu privire la probele scrise
• 28 noiembrie 2011 – publicarea si transmiterea in vederea afisarii a rezultatelor finale la probele scrise
• 2-10 decembrie 2011 – sustinerea probelor orale
• 13 decembrie 2011 – publicarea si transmiterea in vederea afisarii a rezultatelor finale ale examenului inscrise in tabelul de clasificare a candidatilor

Calendarul este estimativ si poate suferi modificari in functie de numarul candidatilor. (N.S.)

Potrivit unui comunicat al PICCJ, temele principale de analiză s-au concentrat pe pregătirea profesională din perspectiva noilor coduri penal şi de procedură penală, problemele de personal şi s-au evaluat rezultatele pe domeniile prioritare.

De asemenea, joi 23 iunie 2011 a avut loc o întâlnire de lucru a Procurorului General Laura Codruţa Kövesi cu procurori şi reprezentanţi ai structurilor Poliţiei Române în domeniul infracţiunilor economice şi spălarea banilor în care se analizează problematica mijloacelor investigative din perspectiva noilor coduri penale. (N.S.)

Baroul Vâlcea a dat publicităţii, printr-un comunicat semnat de către av. Monica Livescu, decanul Baroului Vâlcea, calendarul şi temele activităţii de formare profesională continuă pentru perioada iunie-decembrie 2011. Astfel că în această perioadă se vorbeste despre profesia de avocat şi dreptul la apărare – prezent şi perspective. În data de 25.06.2011, la  Băile Olăneşti, de la ora 7.00  va avea loc o conferinţă pe tema „Reforma codurilor”.

În data de 30.09-1.10.2011, tot de la ora 7.00, la Băile Olănesti se va desfăşura o altă conferinţă cu tema „Avocatul şi mediul de afaceri – noua reglementare în materia contractelor profesionale”.

De asemenea pe data de 21.10.2011, de la orele 7.00, la Băile Olăneşti va avea loc o altă conferinţă – „Contenciosul constituţional”

În luna noiembrie a.c., mai exact pe 19,  va avea loc o ultimă conferinţă la Băile Olăneşti, tot de la ora 7.00, pe tema „Infracţiuni la graniţă de est a uniunii europene: criminalitatea informatică”. (N.S.)

Conflicte de Munca si Asigurari Sociale

SENTINTA CIVILA NR. [...]

TRIBUNALUL

[...]

Deliberand constata urmatoarele:

Prin cererea inregistrata la Tribunalul Valcea, reclamantii  au solicitat, in contradictoriu cu parata Comuna [...] reprezentata prin primar ca, prin  hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratei: la plata diferentei dintre salariile cuvenite potrivit contractului individual de munca si salariile platite efectiv; incepand cu data introducerii actiunii sa plateasca salariile potrivit contractelor individuale de munca, respectiv actelor aditionale la contractele individuale de munca; sa plateasca sumele susmentionate, actualizate cu rata inflatiei de la data scadentei fiecareia si pana la data platii efective a sumelor datorate.

In motivarea cererii reclamantii arata ca, in data de 06 august, data stabilita pentru plata salariului aferent lunii iulie, au luat la cunostinta faptul ca le-au fost diminuate unilateral salariile cu 25%.

Salariul reprezinta o componenta a dreptului la munca si reprezinta contraprestatia angajatorului in raport cu munca prestata de catre angajat in baza raportului de munca. Efectele raportului de munca se concretizeaza in obligatii de ambele parti, iar una din  obligatiile esentiale ale angajatorului este plata salariului pentru munca prestata, asa cum a fost el stabilit prin  contractului individual de munca.

Contractul individual de munca este conventia prin care se materializeaza vointa angajatorului si a viitorului salariat de a intra intr-un raport juridic de munca. In aceasta conventie, negociata si liber consimtita, sunt prevazute in limitele stabilite de legislatie si de contractele colective de munca, toate elementele necesare pentru cunoasterea conditiilor de desfasurare si de incetare a raportului de munca, drepturile, obligatiile si raspunderile ambelor parti.

Salariul reprezinta unul dintre drepturile asupra caruia cele doua parti ale raportului juridic de munca au convenit si l-au prevazut in mod expres in continutul contractului, in conformitate cu dispozitiile art. 17 alin. 2, coroborat cu art. 3 din acelasi articol.

Un tert fata de acest contract individual de munca nu poate interveni pentru a modifica acordul partilor semnatare. Statul, tert raportat la contractul individual de munca, incheiat intre angajator si salariat, nu poate modifica ceea ce partile au stabilit, respectiv nu poate diminua salariile acestora in mod direct, prin  edictarea unei legi in  acest sens, caci protectia juridica a raportului juridic de munca stabilit contractual este acelasi atat pentru personalul bugetar, cat si pentru cel incadrat la angajatori privati. Nu se poate vorbi de o protectie a legii mai mare in cazul angajatilor privati.

Desi nu au fost incheiate acte aditionale la contractele individuale de munca, de micsorare a salariilor reclamantilor, angajatorul a retinut o parte din  salariile datorate conform contractului individual de munca, platind numai o parte din ceea ce impreuna cu salariatii sai convenise conform contractului.

In drept au fost invocate disp. art. 40 alin. 2 lit. c din  Legea nr. 53/2003 si art. 110 alin. 2 si 3 Cod de procedura civila.

In dovedirea cererii reclamantii au depus la dosar inscrisuri, respectiv fluturasii de salariu din  luna iulie 2010, contracte individuale de munca, acte aditionale, decizii de incadrare, dispozitii de reducere a salariului, etc..

Din  analiza materialului probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:

Prin dispozitiile nr.110, 112, 113, 116, 117 si 118 din 23.07.2010, aflate la filele 47-52 din dosar, reclamantilor li s-a diminuat cu 25% cuantumul salariului brut, incepand cu data de 04 iulie 2010, in temeiul dispozitiilor art.1 din Legea nr.118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Instanta apreciaza ca reducerea unilaterala a salariului brut cu 25%, in temeiul dispozitiilor art.1 din Legea nr.118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, incalca prevederile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si pe cele ale art.1 alin.1 din Primul protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de Romania prin Legea nr.30/18 mai 1994, care privesc protectia proprietatii.

Inainte de a trece la analiza conditiilor acestor prevederi internationale care protejeaza dreptul de proprietate, trebuie facute doua precizari.

In primul rand, potrivit dispozitiilor art.20 din Constitutia Romaniei, intitulat „Tratatele internationale privind drepturile omului”: „Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte. Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”

Asadar, daca instantele de judecata constata ca legile interne incalca pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte, continand dispozitii mai putin favorabile decat acestea din urma, sunt obligate sa ignore aceste prevederi si sa faca aplicarea celor din reglementarea internationala mai favorabila. Procedand astfel, instantele de judecata nu fac altceva decat sa respecte dispozitiile art.20 din Constitutia Romaniei, precum si pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte.

In al doilea rand, constatarea Curtii Constitutionale a Romaniei, in cuprinsul deciziilor nr.872/25 iunie 2010 si nr.874/25 iunie 2010, ambele publicate in M.Of. nr.433/28 iunie 2010, ca Legea nr.118/2010 nu incalca dispozitiile Constitutiei Romaniei, nu impiedica instantele de judecata sa faca aplicarea dispozitiilor art.20 din legea fundamentala si sa dea prioritate pactelor si tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte.

Asa cum reglementarile internationale au intaietate in fata celor interne, inclusiv in fata Constitutiei Romaniei, statuarile Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, de exemplu, au prioritate fata de cele ale Curtii Constitutionale a Romaniei, fiind obligatorii pentru instantele de judecata.

Curtea Constitutionala este, potrivit dispozitiilor art.1 si 2 din Legea nr.47/1991 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, garantul suprematiei Constitutiei Romaniei, asigurand controlul constitutionalitatii legilor, a tratatelor internationale, a regulamentelor Parlamentului si a ordonantelor Guvernului. Chiar daca, in exercitarea atributiilor sale, Curtea Constitutionala are posibilitatea raportarii si la dispozitiile internationale in materia drepturilor fundamentale ale omului, statuarile acesteia, aflate in contradictie cu cele ale forurilor internationale competente sa interpreteze aceste prevederi, nu pot fi retinute de instantele judecatoresti sesizate cu solutionarea unui litigiu in care isi gasesc aplicarea. Dimpotriva, instantele judecatoresti sunt obligate, in temeiul prevederilor art.20 din Constitutia Romaniei si a obligatiilor pe care Romania si le-a asumat in urma ratificarii acestor pacte, conventii si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, sa ignore legile interne si interpretarile Curtii Constitutionale a Romaniei care contravin reglementarilor internationale si interpretarilor date acestora de organele abilitate.

Asadar, prin aplicarea cu prioritate fata de cele interne a dispozitii internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte si a interpretarilor acestor dispozitii date de forurile internationale competente, instantele de judecata nu incalca prevederile art.11 alin.3 din Legea nr.47/1992, potrivit carora deciziile si hotararile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor si nici pe cele ale rt.31 din aceeasi lege, conform carora decizia prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare este definitiva si obligatorie, cu atat mai mult cu cat deciziile invocate anterior sunt de respingere a obiectiilor de neconstitutionalitate, iar nu de admitere a acestora. In cazul respingerii obiectiilor sau exceptiilor de neconstitutionalitate este posibila formularea unor noi exceptii, iar Curtea Constitutionala poate proceda, pe baza unor noi argumente sau ca urmare a revenirii la practica anterioara, la admiterea acestora, chiar daca anterior s-a pronuntat in sensul constitutionalitatii.

In ceea ce priveste prevederile internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului care au fost incalcate prin reducerea salariilor bugetarilor cu 25%, potrivit art.17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului: „1. Orice persoana are dreptul la proprietate, atat singura, cat si in asociatie cu altii.; 2. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa.”

De asemenea, potrivit art.1 din Primul protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de Romania prin Legea nr.30/18 mai 1994: „Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international. Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor.”

Cu privire la regula aplicabila in lumina art.1 din Protocolul nr.1, Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg a statuat, in numeroase cauze, ca acest articol contine 3 norme distincte: prima, care se exprima in prima fraza a primului alineat si care are un caracter general, enunta principiul respectarii proprietatii; cea de-a doua, ce figureaza in cea de-a doua fraza a aceluiasi alineat, vizeaza privarea de proprietate si o supune anumitor conditii; cat despre a treia, mentionata in cel de-al doilea alineat, recunoaste puterea statelor contractante de a reglementa utilizarea bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contributii sau a amenzilor. Cele 3 reguli mai sus mentionate nu sunt „distincte”, in sensul ca nu au nici o legatura una cu cealalta: cea de-a doua si cea de-a treia se refera la cazuri speciale de incalcare a dreptului la respectarea bunurilor si, prin urmare, trebuie interpretate in lumina principiului general enuntat in prima regula (cauza Gasus Dosier – und Fordertechnik GmbH impotriva Olandei, Hotararea din 23 februarie 1995, seria A nr. 306 B, p. 46 – 47, & 55).

Pentru a analiza daca sunt incalcate prevederile art.1 din Primul protocol, trebuie analizate, asadar, mai multe aspecte: daca reclamantii au un „bun” in sensul art.1 alin.1 din Primul protocol; existenta unei ingerinte a autoritatilor publice in exercitarea dreptului la respectarea bunului, ce a avut ca efect privarea reclamantilor de bunul lor, in sensul celei de a doua fraze a primului paragraf al art.1 din Protocolul nr.1; daca sunt indeplinite conditiile privarii de proprietate, respectiv daca ingerinta este prevazuta de lege, daca ingerinta urmareste un scop legitim de interes general (ea a intervenit pentru o cauza de utilitate publica), daca ingerinta este proportionala cu scopul legitim urmarit, adica daca s-a mentinut un „just echilibru” intre cerintele interesului general si imperativele apararii drepturilor fundamentale ale omului.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg s-a pronuntat in nenumarate randuri, chiar si impotriva Romaniei, in sensul ca si dreptul de creanta reprezinta un „bun” in sensul art.1 din Primul protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, daca este suficient de bine stabilit pentru a fi exigibil sau daca reclamantul poate pretinde ca a avut cel putin o „speranta legitima” de a il vedea concretizat (cauzele Rafinariile grecesti Stran si Stratis Adreadis impotriva Greciei, Hotararea din 9 decembrie 1994, seria A nr. 301-B, pag. 84, paragraful 59; cauza Jasiuniene impotriva Lituaniei, cererea nr. 41.510/98, paragraful 44, 6 martie 2003; cauza Pressos Compania Naviera S.A. si altii contra Belgiei, hotararea din 20 noiembrie 2005, seria A nr.332, p.21 si § 31; Cauza Ouzunis si altii contra Greciei, nr.49144/99, 18 aprilie 2002, § 24; Hotararea din 24 martie 2005 in Cauza Sandor impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr. 1048 din 25 noiembrie 2005; Hotararea din 28 iunie 2005 in Cauza Virgil Ionescu impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr. 396 din mai 2006; Hotararea din 19 octombrie 2006 in cauza  Matache si altii impotriva Romaniei – cererea nr.38113/02; Hotararea din 2 martie 2004 in Cauza Sabin Popescu impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr. 770 din 24 august 2005; Hotararea din 15 februarie 2007 in cauza  Bock si Palade impotriva Romaniei – cererea nr.21740/02; Hotararea din 1 decembrie 2005 in Cauza Societatea Comerciala „Masinexportimport Industrial Group” impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr. 682 din 9 august 2006; Hotararea din 23 februarie 2006 in Stere si altii impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr. 600 din 30 august 2007; Hotararea din 21 februarie 2008 in cauza  Driha impotriva Romaniei – cererea nr.29556/02; Hotararea din 6 decembrie 2007 in cauza  Beian impotriva Romaniei – cererea nr.30658/05; etc.).

Mai mult, recent, in Hotararea din 15 iunie 2010 in cauza Muresanu impotriva Romaniei (cererea nr.12821/05), Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg s-a pronuntat in mod expres in sensul ca salariul reprezinta un „bun” in sensul art.1 alin.1 din Primul protocol.

Asadar, salariul reclamantilor, la care acestia au dreptul in baza contractelor individuale de munca sau a dispozitiilor depuse la dosar, reprezinta un „bun” in sensul art.1 alin.1 din Primul protocol aditional la Conventie.

Cea de a doua conditie ce trebuie verificata pentru a se vedea daca este vorba sau nu de o incalcare a art.1 din Primul protocol este cea a existentei unei ingerinte a autoritatilor publice in exercitarea dreptului la respectarea bunului, ce a avut ca efect privarea reclamantilor de bunul lor, in sensul celei de a doua fraze a primului paragraf al art.1 din Protocolul nr.1.

Reducerea salariului reclamantilor cu 25% pe o perioada de 6 luni (iulie-decembrie 2010) si lipsirea acestora de dreptul de a mai primi vreodata sumele de bani aferente acestui procent reprezinta, indiscutabil, o ingerinta ce a avut ca efect privarea reclamantilor de bunul lor, in sensul celei de a doua fraze a primului paragraf al art.1 din Protocolul nr.1.

In al treilea rand, privarea de proprietate trebuie sa fie prevazuta de lege, sa urmareasca o cauza de utilitate publica, sa fie conforma normelor de drept intern si sa respecte un raport de proportionalitate intre mijloacele folosite in scopul vizat; privarea de proprietate trebuie sa menajeze un just echilibru intre exigentele de interes general si imperativele fundamentale ale individului, in special prin indemnizarea rezonabila si proportionala a valorii bunului, acordata titularului acestuia.

Prima conditie a privarii de proprietate este, asadar, ca ingerinta sa fie prevazuta de lege.

Aceasta prima conditie semnifica in dreptul intern legalitatea privarii de proprietate, principiu care, la randul lui, presupune indeplinirea a doua cerinte: sa existe o lege in sensul Conventiei, in temeiul careia sa fi avut loc privarea de proprietate; legea sa indeplineasca acele calitati determinate de Curte in jurisprudenta sa, adica sa fie accesibila, precisa si previzibila.

Legea nr.118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar indeplineste conditiile mentionate anterior, fiind un act normativ accesibil, precis si previzibil in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Cea de a doua conditie a privarii de proprietate presupune ca ingerinta sa urmareasca un scop legitim de interes general, adica sa intervina pentru o cauza de utilitate publica.

In expunerea de motive a Legii nr.118/2010 se arata ca, potrivit evaluarii Comisiei Europene, „activitatea economica a Romaniei ramane slaba si, contrar asteptarilor initiale, cel mai probabil, cresterea economica s-a mentinut negativa in primul trimestru al anului 2010. [...] Pana la sfarsitul anului 2010, se asteapta ca inflatia sa scada in continuare la aproximativ 3,75% datorita cererii interne slabe si implementarii unei politici monetare prudente. Redresarea mai slaba a cererii interne a diminuat importurile, prognozandu-se acum un deficit de cont curent de circa 5% din PIB pentru 2010, comparativ cu 5,5% initial”.

Se mai arata ca, „din misiunea de evaluare efectuata de serviciile Comisiei impreuna cu expertii FMI si ai Bancii Mondiale in perioada 26 aprilie – 10 mai 2010, pentru a analiza progresele inregistrate in ceea ce priveste conditiile specifice atasate transei a treia in valoare de 1,15 miliarde de euro in cadrul programului de asistenta financiara, a rezultat faptul ca, in conditiile politicilor curente, tinta de deficit fiscal pentru 2010, de 6,4% din PIB, nu va putea fi indeplinita, din cauza unor deteriorari ale conditiilor economice, a unor dificultati in colectarea veniturilor si derapajelor pe partea de cheltuieli. Guvernul Romaniei si-a asumat angajamentul de a lua masuri compensatorii suplimentare ce trebuie adoptate si implementate inainte de eliberarea de catre Comisie a celei de-a treia transe din imprumutul UE. [...] De asemenea, se precizeaza faptul ca, in cazul in care aceste actiuni nu sunt implementate pana in iunie 2010 sau nu conduc la consolidarea anticipata, vor fi implementate actiuni suplimentare de majorare a veniturilor la buget, inclusiv masuri de majorare a cotelor de impunere, pentru a se elimina orice diferenta bugetara anticipata”.

Solutia legislativa cuprinsa in art.1 din Legea nr.118/2010 a fost determinata, asadar, de apararea securitatii nationale, astfel cum rezulta si din expunerea de motive a Guvernului. Securitatea nationala nu implica numai securitatea militara, ci are si o componenta sociala si economica. Nu numai existenta unei situatii manu militari atrage aplicabilitatea notiunii „securitate nationala”, ci si alte aspecte din viata statului, precum cele economice, financiare, sociale, care ar putea afecta insasi fiinta statului prin amploarea si gravitatea fenomenului. Situatia de criza financiara mondiala ar putea afecta, in lipsa unor masuri adecvate, stabilitatea economica a tarii si, implicit, securitatea nationala.

Asigurarea stabilitatii economice a tarii si apararea sigurantei nationale sunt notiuni care se circumscriu celor de „scop legitim de interes general” si de „cauza de utilitate publica”. In consecinta, este indeplinita si cea de a doua conditie a privarii de proprietate.

In fine, ingerinta trebuie sa fie proportionala cu scopul legitim urmarit. Ingerinta este proportionala cu scopul legitim urmarit daca s-a mentinut un „just echilibru” intre cerintele interesului general si imperativele apararii drepturilor fundamentale ale omului. Trebuie sa existe, asadar, un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele utilizate si scopul urmarit (cauza Pressos Compania Naviera S.A. si altii contra Belgiei, hotararea din 20 noiembrie 2005, seria A nr.332, p.23 si § 38; Hotararea din 21 iulie 2005 in Cauza Strain si altii impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr.99 din 2 februarie 2006).

Pentru a determina daca masura litigioasa respecta justul echilibru necesar si, in special, daca nu obliga reclamantii sa suporte o sarcina disproportionata, trebuie sa se ia in considerare modalitatile de compensare prevazute de legislatia nationala. In aceasta privinta, Curtea a statuat deja ca, fara plata unei sume rezonabile in raport cu valoarea bunului, privarea de proprietate constituie, in mod normal, o atingere excesiva si ca lipsa totala a despagubirilor nu poate fi justificata in domeniul art. 1 din Protocolul nr. 1 decat in imprejurari exceptionale (cauza Ex-regele Greciei si altii impotriva Greciei [GC], Cererea nr. 25.701/1994, paragraful 89, CEDO 2000-XII; cauza Broniowski impotriva Poloniei [GC], Cererea nr. 31.443/1996, paragraful 176, CEDO-V).

In orice caz, dupa cum s-a pronuntat deja Curtea, daca o reforma radicala a sistemului politic si economic al unei tari sau situatia sa financiara poate justifica, in principiu, limitari draconice ale despagubirilor, atare circumstante nu pot fi formulate in detrimentul principiilor fundamentale care decurg din Conventie, cum ar, de exemplu, fi principiul legalitatii si cel al autoritatii si efectivitatii puterii judecatoresti (cauza Broniowski, citata anterior, paragrafele 175, 183 si 184). Cu atat mai mult, absenta totala a despagubirilor nu se poate justifica nici macar in context exceptional, in prezenta unei atingeri aduse principiilor fundamentale consacrate prin Conventie (Hotararea din 21 iulie 2005 in Cauza Strain si altii impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr.99 din 2 februarie 2006, paragraful 53).

Temeiul legal al obligatiei de indemnizare a fost gasit de Curte tot in dispozitiile art.1 din Protocolul nr.1. Curtea a ajuns la concluzia ca aceasta obligatie decurge implicit din acest text, luat in ansamblul sau. Curtea a statuat in sensul ca, in absenta unei indemnizari, art.1 din Protocolul nr.1 n-ar asigura decat o protectie iluzorie si ineficace a dreptului de proprietate, in totala contradictie cu dispozitiile Conventiei.

Privarea de proprietate impune, asadar, statului obligatia de a despagubi pe proprietar, pentru ca, fara plata unei sume rezonabile, raportate la valoarea bunului, ea constituie o atingere excesiva a dreptului la respectarea bunurilor sale, prevazut de art.1 din Protocolul nr.1. Imposibilitatea de a obtine fie si o despagubire partiala, dar adecvata in cadrul privarii de proprietate, constituie o rupere a echilibrului intre necesitatea protectiei dreptului de proprietate si exigentele de ordin general.

Legea nr.118/2010 nu ofera reclamantilor posibilitatea de a obtine despagubiri pentru privarea de proprietate in cauza. Lipsa totala a despagubirilor nu se poate justifica, avandu-se in vedere circumstantele spetei, cu atat mai mult cu cat nicio circumstanta exceptionala nu a fost invocata de Guvern pentru a o justifica. In cuprinsul Legii nr.118/2010, a fost justificata necesitatea luarii acestei masuri, dar nu si lipsa totala a despagubirilor. Lipsa totala a despagubirilor le-a impus reclamantilor o sarcina disproportionata si excesiva, incompatibila cu dreptul lor de proprietate garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1.

Reducerea salariilor bugetarilor cu 25% si imposibilitatea acestora de a-si mai recupera vreodata sumele de bani aferente acestui procent au dus la ruperea, in defavoarea salariatilor, a justului echilibru ce trebuie pastrat intre protectia proprietatii si cerintele interesului general.

Procedandu-se in acest fel, s-a adus atingere chiar substantei dreptului de proprietate al reclamantilor, atingere care, in conceptia instantei europene, este incompatibila cu dispozitiile art.1 din Protocolul nr.1 la Conventie.

In aceste conditii, instanta apreciaza ca, prin reducerea salariului bugetarilor cu 25% in baza Legii nr.118/2010, au fost incalcate dispozitiile art.1 din Protocolul nr.1.

Ca urmare a acestei constatari si in aplicarea dispozitiilor art41 din Conventie, instanta apreciaza ca reclamantii sunt indreptatiti sa li se restituie sumele de bani aferente acestui procent, retinute in mod nelegal.

In ceea ce priveste perioada de timp pentru care se solicita restituirea sumelor retinute nelegal, cererea de chemare in judecata are o formulare ambigua, precizand numai momentul de la care se solicita plata acestor sume, iar nu si cel pana la care se apreciaza ca ar fi indreptatiti la primirea lor. Avand in vedere aceasta formulare, in care se precizeaza ca se solicita si sume ulterioare introducerii cererii de chemare in judecata, faptul ca salariul se acorda lunar, fiind o plata succesiva ce devine scadenta la sfarsitul lunii pentru care se datoreaza, precum si ca numai sumele datorate pentru lunile incheiate sunt certe, lichide si exigibile, instanta apreciaza ca a fost sesizata cu o cerere de obligare a paratei la plata diferentelor dintre sumele datorate si cele efectiv platite pentru perioada iulie 2010 – septembrie 2010, pentru care plata salariului a devenit scadenta inainte de pronuntarea hotararii.

Avand in vedere aceste motive, instanta urmeaza sa admita cererea si sa oblige pe parata la plata diferentelor salariale cuvenite potrivit contractului individual de munca al fiecarui reclamant dintre sumele incasate cu acest titlu si sumele stabilite prin respectivele contracte, aferente lunilor iulie, august si septembrie 2010 (suma aferenta reducerii cu 25% a salariilor), sume ce urmeaza a fi actualizate cu indicele de inflatie de la data scadentei si pana la data platii efective.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Admite actiunea formulata de reclamantii…

Obliga pe parata la plata diferentelor salariale cuvenite potrivit contractului individual de munca, dintre  sumele incasate cu acest titlu si sumele stabilite prin respectivele contracte, aferente lunilor iulie – august-septembrie 2010, sume actualizate cu indicele de inflatie pana la data platii efective.

Sentinta definitiva si executorie.

Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica astazi 14 octombrie 2010, la sediul Tribunalului Valcea- Sectia civila.

UPDATE, 25 martie 2011: Joi, 24 martie 2011, Curtea de Apel Pitesti a admis recursul Primariei.