Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează
Pentru că s-au încheiat sărbătorile legale şi revenirea la muncă e mai anevoioasă, am ascultat preoţii şi bunicii cu atenţie când povesteau despre ziua Bobotezei şi am constatat că multe dintre tradiţiile asociate acestei sărbători ne vizează pe noi, femeile.
Botezul Domnului (Epifania) este primul moment în care Iisus Hristos s-a arătat omenirii ca Fiu al Domnului, atunci când s-a botezat în apa Iordanului. Cu această ocazie, preotul soseşte în casele credincioşilor şi le purifică, prin stropirea cu agheazmă.
Boboteaza este momentul, spun bătrânii satelor, când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste şi în căsătorie, care trece în revistă toate ritualurile folosite.
Fetele care doresc sa isi viseze ursitul trebuie sa “fure” sau sa accepte de la preot un firicel de busuioc sfintit. Se spune ca daca il vor tine in san sau il vor pune sub perna inainte de a adormi, dar si daca postesc si se roaga Sfantului Ioan in ajun de Boboteaza, il vor vedea in vis pe cel cu care le este harazit sa se casatoreasca. busuioc, apa sfintita
In unele zone ale tarii, in ajunul Bobotezei, se spune ca pentru a-si visa alesul, fetele trebuie sa manance o turta framantata doar cu 9 degete din 8 linguri de faina si o lingura de sare si sa-si lege pe inelar un fir rosu de matase. Prin traditie, se tine post negru (sau zi de sec) in Ajunul Bobotezei. Se spune ca cei care reusesc sa nu manance si sa nu bea nimic in aceasta zi vor avea parte de noroc, sanatate si binecuvantare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.
Dupa ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obisnuiesc sa se imbaieze de trei ori in rau sau sa sa-si toarne apa pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot asa se vor strange petitorii la usa fetei respective.
