Turismul de sănătate circulă anemic pe Valea Oltului
1.250 miliarde lei vechi. Această uriaşă cifră reprezintă valoarea fondurilor de la Uniunea Europeană şi eforturile financiare ale Consiliului Judeţean Vâlcea folosite pentru modernizarea staţiunilor balneare Călimăneşti, Govora şi Olăneşti. Sunt bani care demonstrează că nu au fost şi nu sunt deloc neglijate preocupările Consiliului Judeţean şi primăriilor din cele trei oraşe în direcţia dezvoltării infrastructurii turismului balnear pe zona diversificării şi modernizării capacităţilor locale de agrement şi divertisment. Mai departe, perfecţionarea şi creşterea calităţii serviciilor de tratament curativ revin în exclusivitate operatorilor de turism balnear care sunt direct interesaţi să atragă turiştii din ţară şi de peste hotare. De-aici încolo, numai de ei depinde împlinirea scopurilor şi intereselor ca staţiunile balneare unde activează să devină cu adevărat destinaţii atractive pentru turismul de sănătate european şi internaţional.
Scopul acesta nu este deloc nou, ci vine dintr-un timp îndelungat. De foarte mulţi ani, pe Valea Oltului au fost deopotrivă apreciate pachetele de cură care îndeplineau toate cele trei roluri: preventiv, curativ şi recuperator. De exemplu, prin anii `70, la Călimăneşti-Căciulata se ajunsese la realizarea a 13.933 proceduri de balneofizioterapie pe zi, iar în anul 1980 s-au efectuat nu mai puţin de 2.384.451 proceduri. De altfel, această staţiune, încă din 1972, fusese integrată în circuitul internaţional al terapiei balneare. Aici erau primite grupuri organizate din întreaga lume, din Franţa şi Finlanda, din Olanda şi SUA, din Germania şi Israel etc.
În fiecare din cele trei staţiuni există din belşug un bioclimat extrem de favorabil şi o diversitate de relief cu atracţii peisagistice rar întâlnite. Avem, de asemenea, o mare bogăţie de izvoare cu o mineralizare ideală care situează staţiunile noastre balneare la nivel de egalitate şi chiar superioritate faţă de marile staţiuni europene precum Wiesbaden, Baden-Baden, Aix les Baines, Karlovy- Wary şi toate celelalte.
O excelentă şansă pentru modernizarea şi dotarea bazelor de tratament, a hotelurilor şi restaurantelor din cele trei staţiuni balneare o oferă noua şi – după câte se pare – ultima sesiune de depunere a cererilor de finanţare cu fonduri europene nerambursabile deschisă la data de 23 octombrie a.c. pe POR, domeniu major de intervenţie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice.
De ce am deschis această pledoarie? Am deschis-o deoarece, chiar dacă judeţul nostru îndeplineşte toate condiţiile pentru a deveni o destinaţie importantă pe zona turismului de sănătate, exportul nostru de servicii balneare este foarte redus. Ofertele în acest domeniu nu sunt deloc de ultimă generaţie. Aşa cum spuneam mai înainte, Valea Oltului a fost şi înainte de 1990 unul dintre cele mai apreciate puncte pe harta turismului balnear internaţional. Iar decăderea acestuia nu se rezumă doar la judeţul Vâlcea, ci la întreaga ţară. Vina trebuie căutată şi în curtea Ministerului Sănătăţii care, din 1990 şi până astăzi, s-a implicat anemic în obligaţiile ce-i revin pe linia certificării gradului de calitate a serviciilor balneare şi a dezvoltării sistemului de management medical în staţiuni.
Susţin pledoaria mea şi dintr-un alt motiv. Statisticile naţionale confirmă că, anual, caută apele curative şi celelalte servicii balneare un număr de aproximativ 1 milion de persoane, din care 100.000 sunt cetăţeni străini. Aceştia din urmă sunt interesaţi mai ales de tratamente ale afecţiunilor cardiovasculare, reumatismale, digestive, renale, metabolice, de nutriţie etc. În toate aceste cazuri, pentru turistul străin, un sejur complet nu costă mai mult de 800 euro. Pare puţin, dar după un calcul economic fundamentat, rezultă că tratamentele balneare sunt în mod cert profitabile. În aceste condiţii, operatorii din staţiuni au toate motivele să privească cu interes modernizarea bazelor de tratament şi a serviciilor, să promoveze ofensiv pachete de sănătate şi să pună inteligent în valoare apele minerale şi ceilalţi factori naturali, asta dacă doresc cu adevărat să le sporească şi numărul turiştilor străini, şi încasările.
Dr.ing. Ion Cilea
Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea
