UN PROIECT MENIT SĂ VINDECE RĂNILE DIN SĂNĂTATE

În atenţia parlamentarilor

Între priorităţile majore ale actualei sesiuni a Parlamentului, alături de construcţia bugetului pentru viitorul an, se află, cu siguranţă, noul proiect al Legii Sănătăţii, a cărui menire primordială este să recredibilizeze odată pentru totdeauna sistemul de sănătate din România.

Am traversat pe diagonală proiectul şi mi-a fost lesne să observ că una dintre măsurile foarte bune stipulate constă în precizarea modalităţilor de finanţare separată a programelor de sănătate prin fonduri alocate la nivelul Ministerului Sănătăţii. În felul acesta, cred că va lua sfârşit situaţia dramatică din ultimii ani când sistemul public sanitar a fost puternic lovit de diminuarea graduală a bugetului care i-a fost alocat. La această stare de lucruri s-au adăugat plecarea unui mare număr de medici peste hotare, lipsa medicamentelor şi a aparaturii medicale performante, condiţiile precare din spitale, timpul lung de aşteptare pentru programări şi intervenţii etc care au cronicizat criza din sănătate lovind deopotrivă în pacienţi şi cadre medicale.

A fost, practic, imposibil să se elaboreze programe pe mai mulţi ani în domeniul sănătăţii în condiţiile când cadrul legislativ a fost schimbat rapid şi abrupt chiar pe parcursul unui an. Este greu de uitat cum gândise Consiliul Naţional al Asigurărilor de Sănătate derulajul raporturilor din sistem prin acele propuneri şi criterii de-a dreptul aberante în ceea ce priveşte internarea pacienţilor într-un spital. Puţin a lipsit ca acele criterii nerealiste, subiective şi imposibil de aplicat, să devină totuşi operaţionale. De exemplu, după „geniala” gândire a CNAS, un pacient cu febră mare trebuia lăsat 5 zile să se vadă evoluţia acestei febre şi numai după aceea bolnavul putea fi internat.

Tocmai de aceea, trebuie apreciat faptul că, potrivit proiectului noii legi, principalele modificări din sistem vizează corect reorganizarea mecanismului asigurărilor de sănătate, organizarea şi funcţionarea spitalelor, sporirea controlului asupra calităţii serviciilor ş.a.m.d.. Noutatea va consta în structurarea asigurărilor pe trei pachete de servicii, respectiv: pachetul minimal, pachetul social şi pachetul de bază.

Mai concret spus, categoriile de servicii medicale vor cuprinde un pachet de bază la care vor fi asiguraţi toţi plătitorii CASS, unul social, destinat vârstnicilor şi persoanelor care trăiesc din ajutoare (finanţat integral de stat), apoi un pachet de servicii în care se vor regăsi urgenţele şi, ultimul, care va cuprinde acele servicii cu costuri ridicate şi vor fi susţinute de asigurările private. Cei care vor dispune de pachetul de servicii medicale de bază vor avea posibilitatea să opteze şi pentru un pachet de servicii facultative.

Toate spitalele vor avea obligaţia să acorde primul ajutor medical de urgenţă, iar spitalele publice vor fi organizate chiar ca nişte instituţii publice de sănătate şi nu vor mai funcţiona ca unităţi bugetare. De aceea, pentru eliminarea riscurilor de subfinanţare, proiectul de lege are în vedere ca banii pentru sănătate să fie colectaţi separat într-un fond special care să fie folosit cu adevărat numai pentru prestaţii medicale.

Mai mult ca de obicei, se vorbeşte în ultima vreme şi se încearcă introducerea şi generalizarea cardului de sănătate, a reţetei electronice şi, implicit, a fişei medicale electronice. Aceste mijloace moderne sunt prevăzute, de altfel, şi în proiectul noii Legi a Sănătăţii. Sunt de acord că introducerea acestor elemente performante face parte din procesul de reformare a sănătăţii şi, în plus, s-ar crea o pârghie de control menită să înlăture scurgerile financiare din sistem. Însă, i-aş ruga pe parlamentari să ia în calcul şi faptul că pacienţii nu sunt nişte simple fişe medicale. Ei sunt oameni şi au tot dreptul să pretindă o anume intimitate asupra stării lor de sănătate. Or, cele trei elemente electronice elimină orice urmă de confidenţialitate.

Ceea ce mi se pare foarte important este că proiectul noii Legi se bazează pe piloni solizi şi pe principii care vor permite ca strategia de sănătate să devină efectiv aplicabilă şi să plaseze, în sfârşit, pacientul în centrul sistemului de sănătate. Însă nu este mai puţin adevărat că în corpul proiectului s-au strecurat şi unele asperităţi care pretind o foarte atentă abordare din partea parlamentarilor.

Dr.ing. ION CÎLEA

Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea