Vâlceni, atenție la bolile sezonului rece!

Este cunoscut faptul că vremea și schimbările de temperatură influențează organismul uman. Principalii factori meteorologici sunt : umiditatea aerului, curenții de aer, presiunea atmosferică și radiațiile. Aceștia produc modificări ale mediului la care organismul se adaptează prin diverse procese fiziologice, dar uneori determină simptome sau agravarea unor boli. Doctor Cristina Gândăcioiu (foto), coordonator compartiment Promovarea Sănătății din cadrul DSP Vâlcea ne-a vorbit despre cum să ne protejăm împortiva bolilor sezonului rece.

Ce se poate întâmpla în sezonul rece ?

Creșterea solicitării organismului  prin instabilitatea vremii, intrarea în colectivitate,  scăderea rezistenței la nivelul căilor respiratorii superioare ca urmare a scăderii temperaturii , pot favoriza îmbolnăvirile la acest nivel.

Agravarea bolilor cardiovasculare (cardiopatia    ischemică, hipertensiunea arterială).

Crește frecvent numărul accidentelor vasculare cerebrale.

Bolile reumatice sunt meteorosensibile, vremea înnorată și temperaturile scăzute producând exacerbarea durerilor.

Pot apărea dureri  la nivelul cicatricelor postoperatorii.

În sezonul rece se agravează bolile psihice de aceea persoanele cu labilitate psihoemotionala crescută reacționează la schimbările de temperatură prin iritabilitate, creșterea anxietății, uneori somnolență, cefalee, scăderea capacității de concentrare la locul de muncă.

Pot apărea leziuni la nivelul tegumentelor produse prin îngheț. Acestea apar în urma expunerii prelungite la temperaturi scăzute.

Răceala

Este cea mai cunoscută și mai comună boală, ale cărei semne sunt recunoscute cu ușurință de fiecare.
Prezența polipilor nazali, a bolilor alergice care afectează mucoasa nazală și a stresului prelungit, cresc riscul producerii răcelii.
Simptomele răcelii sunt: dureri de gât sau înroșirea acestuia, dureri de cap și febră înfundarea nasului sau scurgerea de secreții nazale, strănut, respirație dificilă pe nas și uneori febră.

Ele apar la 2-3 zile de la infecție și au durata cuprinsă  între 2 și 14 zile, peste două treimi din bolnavi vindecându-se în cel mult o săptămână. Răceala se poate complica cu o infecție bacteriană a faringelui (amigdalelor) sau a sinusurilor, manifestându-se prin febră ridicată, secreții faringiene abundente care se elimină prin tuse și chiar alterarea starii generale.
Răceala se transmite pe diferite căi și anume :
- prin inhalarea picăturilor suspendate în aer, chiar timp îndelungat
- prin inhalarea particulelor relativ mari ale secrețiilor respiratorii, care ajung în aer
- prin contactul secrețiilor respiratorii infectate cu pielea sau obiectele înconjurătoare, urmat apoi de atingerea ochilor sau a nasului.
Riscul transmiterii infecției de la un om bolnav la unul sănatos este între ziua a doua și a patra de la contactarea acesteia, când nivelul virusului în secreții este cel mai ridicat.
În cazurile necomplicate, este necesar doar tratamentul simptomatic: repaus la pat, aspirina și paracetamol pentru febră și pentru durerile de cap, aport crescut de lichide, ceaiuri calde, vitamina C.
Antibioticele nu sunt necesare, întrucât ele nu distrug virusurile, ele fiind utile doar în cazul în care apar complicații bacteriene, ca sinuzita sau infecțiile gâtului.

Laringita acută

Reprezintă inflamația acută a mucoasei laringiene favorizată de atmosfera poluată, expunerea la frig, umezeala, inhalarea unor vapori fierbinți sau substanțe toxice iritante, fumul de tutun, efort vocal prelungit, cauza determinantă fiind alteori o infecție virală sau mai rar microbiană.
Simptomele sunt răgușala, senzație de uscăciune și arsura în gât, înțepături la înghițit, tuse seacă, uneori dureroasă, iritativă, persistentă. După o evoluție de câteva zile până la o săptămână, fenomenele cedeaza, răgușeala se diminuează până la dispariție.

Tratamentul

Tratamentul constă în repaus vocal complet, în camera încălzită, cu aerul umezit cu vapori de apă (prin introducerea unor surse de evaporare, cum ar fi un vas cu apă aplicat pe calorifer), regim alimentar ușor, se vor  evita condimentele,  băuturile  alcoolice, alimentele fiind servite la temperatura camerei. Se interzice fumatul, se interzic pulverizarea de substanțe iritante(parfum , deodorant)  care agravează tulburările mucoasei laringiene.
Local se recomandă picături nazale de 3-4 ori pe zi, aerosoli cu antibiotice și hidrocortizon, antitermice (aspirină, piramidon), antitusive (codenal), vitamine. De asemenea aplicarea de comprese calde în jurul gâtului poate fi utilă. La copii, laringita acută îmbracă uneori o formă dramatică, cu tulburări respiratorii grave (copilul este agitat, respiră zgomotos, cu greutate), mergând până la asfixiere. Febra, tahicardia și starea generală alterată completează tabloul acestei laringite dramatice. Internarea de urgență a copilului în spital este obligatorie.

Bronșita acută

Bronșita acută – rar izolată, face de cele mai multe ori parte din inflamația mucoasei întregului aparat respirator sau a bronhiilor, datorită infecției cu virusuri sau cu microbi.
Apare îndeosebi toamna și iarna când aerul inhalat este rece, corpul se răceste, fiind expus la frig, când hainele și încălțămintea umedă provoacă o congestionare a mucoasei căilor respiratorii favorabilă inmulțirii microbilor existenți și creșterii viruenței lor. Continuare a inflamării mucoasei nasului (guturai), a faringelui (faringită), a laringelui (laringita), a traheei (traheita), bronșita începe cu o stare febrilă, tuse seaca (la început) urmată de expectorație întâi mucoasa, apoi muco-purulente sau net purulența. Bolnavul va sta în casă în perioada febrilă, într-o cameră nu mai caldă de 18-20 grade celsius, aerisită și cu aerul umezit.
Tratamentul

Tratamentul constă în administrarea de aspirină, paracetamol și atunci când se impun , antibioticele.
Alimentația trebuie să fie ușoară, cu lichide abundente, fructe și legume. Fumătorilor li se recomandă să întrerupă inhalarea fumului iritant, care nu va face decât să favorizeze cronicizarea bronșitei sau apariția evenutualelor complicații.
Durata bolii variază în funcție de rezistența organismului în jur de 10-15 zile, iar la copii și persoanele vârstnice perioada de vindecare este mai lungă.

Recomandări pentru sezonul rece

Îmbrăcămintea trebuie să fie  adecvată, dar trebuie evitată supraîncălzirea organismului.

Extremitățile vor fi protejate prin purtarea de mănuși, șosete și căciulă.

Trebuie  evitată  trecerea în mod brusc de la temperatura  ridicată din locuințe la temperaturile foarte scăzute din exterior

Se vor evita pe cât posibil aglomerațiile

Când tușiți sau strănutați utilizați o batistă de unică folosință  pe care o aruncați ulterior la gunoi.

Temperatura în locuințe va fi menținută la o valoare cuprinsă între 20 – 21 grade .

Regimul alimentar  va fi bogat în fructe și legume, pentru a furniza organismului necesarul de vitamine.

Respectați toate normele de igienă personală.

Dacă simptomele apărute în caz de îmbolnăvire nu cedează trebuie să vă prezentați neîntârziat la medicul de familie.

Ada GRIGORE